ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.03.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1826/2003

HOTĂRÂRE
25.03.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1826/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Botoșani, secția

comercială și de contencios administrativ, înregistrată sub nr. 1292 din 7

martie 2001, reclamanta SC F. SA Botoșani, în contradictoriu cu pârâtul D.V., a

solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate nulitatea

absolută a prevederilor art. 17 din contractul nr. 5762/1999 intervenit între

părți.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin

contractul de administrare nr. 5767 din 12 noiembrie 1999, i s-a încredințat

pârâtului organizarea și gestionarea activității sale pe baza unor criterii de

performanță. A mai arătat că prevederile art. 17 din contractul nr. 5767/1999

contravin normelor imperative ale art. 391 alin. (1) C. com. și art. 1547 și

998 și urm. C. civ.

Prin sentința comercială nr. 127 din 12 aprilie 2001

a Tribunalului Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ a fost

respinsă, ca nefondată, acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că

prevederile art. 17 din contractul de administrare nr. 5767 din 12 noiembrie

1999, prin care părțile au convenit modul de încetare a contractului de

administrare și respectarea unor obligații asumate de ambele părți, nu

contravin nici unei dispoziții legale imperative, iar pe de altă parte, în

speță, nu se regăsesc condițiile cerute de art. 948 C. civ. pentru constatarea

nulității absolute, și anume, lipsa consimțământului, a obiectului determinat

și existența unei cauze licite.

Apelul declarat de reclamantă, împotriva acestei

sentințe, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 434 din 4 octombrie

2001.

S-a reținut de către instanța de apel că art. 17 din

contract nu constituie o clauză ilegală.

Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat

recurs, susținând că este nelegală, întrucât:

- art. 17 alin. (2) este nelegal deoarece, contrar prevederilor

1549 C. civ.), s-a stabilit răspunderea societății comerciale, independent de

culpa acesteia, deci, o răspundere obiectivă, contrară legii;

- contractul este nul, întrucât semnatarul din

partea societății comerciale, reprezentantul F.P.S. în A.G.A, nu a avut

împuternicire A.G.A.

Recursul este nefondat.

Cu privire la nulitatea contractului:

Se reține că, contractul de administrare din 12

noiembrie 1999 este semnat, în adevăr, de V.D., reprezentantul F.P.S. în A.G.A.

și poartă ștampila societății.

În preambulul contractului se precizează că V.D.

este împuternicit de hotărârea A.G.A. din 8 noiembrie 1999, astfel că

susținerile recurentei, în sensul lipsei mandatului, sunt fără temei și, de

altfel, reclamanta a executat contractul, i-a dat depline efecte, deci, i-a

recunoscut validitatea.

Cu privire la nulitatea clauzei contractuale, art. 17

alin. (2):

Prin acest articol, părțile au prevăzut că în

situația în care A.G.A., în noua structură (scăderea acțiunilor statului sub

50%) hotărăște încetarea contractului de administrare, societatea comercială va

despăgubi administratorul pentru lunile rămase până la sfârșitul anului

calendaristic.

Este adevărat că, prin art. 391 C. com., se

reglementează răspunderea părților pentru daunele provocate prin rezilierea

contractului fără justă cauză.

Art. 17 alin. (2) nu constituie, însă, o clauză

ilegală, nu încalcă norme imperative ci, stabilește răspunderea mandantului în

cazul încetării contractului de administrare, rămânând ca, la aplicare, această

clauză să fie analizată în raport și de celelalte clauze ale contractului,

privind drepturile mandatarului.

Ca urmare, hotărârea atacată fiind legală, recursul

urmează să fie respins.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC F.

SA Botoșani, împotriva deciziei nr. 434 din 4 octombrie 2001 a Curții de Apel

Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 105/2004
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 296 pronunțată la 25 mai 2000 în dosarul nr. 201/2000 a respins
ÎCCJ 2003-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1510/2003
, acțiunea reclamantei reținându-se, în esență, că nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 66/1993 și Legii nr. 69/1991. Apelul declarat de reclamantă, împotriva acestei sentințe, a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 536 din 1
ÎCCJ 2004-10-08
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3461/2004
. Tribunalul Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 1099 din 4 decembrie 2002, rejudecând cauza, a respins acțiunea reclamantei SC A.N. SA Botoșani, împotriva pârâtului O.O.G., pentru considerentul că,
ÎCCJ 2005-09-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4289/2005
instanță că în caz de încălcare a dispozițiilor O.U.G. nr. 49/1999, contractele încheiate sunt nule absolute, nulitate ce rezultă din lipsa calității legale a pârâtului, doar administratorul trebuind să semneze contractul de administrare. Î
ÎCCJ 2003-06-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3217/2003
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, la 9 decembrie 1999, reclamanta B.C.R. SA, sucursala Botoșani, în contradictoriu c
Sursă