ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4289/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată de

reclamanta SC H. SA la data de 26 mai 2003 a fost chemat în judecată pârâtul C.I.,

pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulat contractul de împrumut

încheiat între pârâtul C.I. și SC M.E. SRL.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat

că a fost încheiat în cursul lunii iunie între C.I. și SC M.E. SRL Turnu

Severin contractul de împrumut pentru suma de 190.000.000 lei bani ce trebuiau

investiți în SC H. SA al cărui administrator era C.I. Reclamanta a mai arătat

că, de fapt pârâtul C.I. a fost numit administrator la SC H. SA în 15 decembrie

1999, după încheierea contractului respectiv.

Prin sentința civilă nr. 3058 din 17

iunie 2003 Judecătoria Drobeta Turnu Severin declină competența de soluționare

a cererii în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Prin sentința civilă nr. 2/ C din 12

ianuarie 2004, Tribunalul Mehedinți admite acțiunea formulată de reclamanta SC H.

SA împotriva pârâtului C.I. și R.C. și constată nul contractul de împrumut

încheiat de SC H. SA, reprezentată de C.I. și R.C.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța de fond a reținut că pârâtul C.I. nu avea calitatea să încheie

contracte în numele reclamantei întrucât nu a respectat dispozițiile O.U.G nr. 49/1999,

care prevăd necesitatea încheierii unui contract de administrare în formă

scrisă, care urmează a se depune spre înregistrare la O.R.C.

S-a mai reținut de instanță că în

caz de încălcare a dispozițiilor O.U.G. nr. 49/1999, contractele încheiate sunt

nule absolute, nulitate ce rezultă din lipsa calității legale a pârâtului, doar

administratorul trebuind să semneze contractul de administrare.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel pârâtul C.I., aducându-i critici pentru nelegalitate și

netemeinicie, solicitând casarea acesteia și respingerea acțiunii reclamantei ca

neîntemeiată.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială

și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 279/ A din 12 noiembrie

2004, admite apelul declarat de pârâtul C.I. împotriva sentinței nr. 2/ C din 12

ianuarie 2004, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr. 6844/2003 și în

consecință:

Schimbă sentința atacată în sensul

că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC H. SA Mehedinți, împotriva

pârâților C.I. și R.C. pentru nulitate contract.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen, legal timbrat și motivat reclamanta SC H. SA,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că

instanța de apel a apreciat parțial prevederile art. 71 și art. 72 din Legea nr.

31/1990 republicată și că nu a coroborat aceste texte legale cu prevederile

O.U.G nr. 49/1999, întrucât contractul de împrumut a fost semnat de C.I. tocmai

în calitate de administrator și nu în altă calitate.

În consecință, recurenta reclamantă

fără a-și preciza temeiul de drept prevăzut de art. 304 C. proc. civ., solicită

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței nr. 2312/

C din 12 ianuarie 2004 a Tribunalului Mehedinți ca fiind temeinică și legală.

Recursul este nefondat și va fi

respins pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 299 C. proc. civ.,

deciziile pronunțate în apel pot fi atacate cu recurs pentru cel puțin unul din

motivele de casare sau modificare prevăzute limitativ de art. 304 din același

cod.

Având în vedere aceste reglementări

se constată că, în speță, recurenta reclamantă nu a invocat nici un motiv

privind decizia pronunțată în apel, susținerile sale referitoare la faptul că

numitul C.I. a semnat contractul de împrumut în calitate de administrator și nu

în altă calitate, neîncadrându-se în motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.

De altfel, din examinarea actelor de

la dosar prin prisma dispozițiilor legale incidente cauzei se constată că

instanța de apel a interpretat corect raportul juridic dedus judecății statuând

că potrivit art. 134 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, prin hotărârea A.G.A. din

15 martie 1999 pârâtul C.I. a fost numit administrator unic al SC H. SA și că

prin hotărârea A.G.A. din 25 iunie 1999 a fost aprobată contractarea unui

împrumut extrabancar în sumă de 200.000.000 lei fiind mandatat pârâtul cu

aducerea la îndeplinire a acestei hotărâri.

Cum din examinarea cauzei nu rezultă

existența vreunui motiv de ordine publică care să poată fi luat în considerare,

din oficiu, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., astfel că recursul

va fi respins ca nefondat.

Curtea,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC H. SA, împotriva deciziei nr. 279/ A din 12 noiembrie 2004 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 27 septembrie 2005.