ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 334/2003

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1380 din 11 septembrie

2000, Judecătoria Novaci a admis acțiunea în revendicare formulată de

reclamantul P.I.D. împotriva pârâtelor S.E.T.T.P.P.L. Novaci, S.C. R. S.A.

Târgu Jiu și S.C. R. Com SRL Craiova, obligându-le să-i lase în deplină

proprietate și liniștită posesie terenul situat în pct. ”Săliștea casei” din

orașul Novaci, în suprafață de 1846 mp.

Instanța a reținut în esență că terenul în

litigiu a fost preluat de către stat de la autorul reclamantului în baza

Decretului nr. 296/1972, fără plata de despăgubiri.

Apelul declarat de pârâtele S.C. R. S.A. Târgu

Jiu și S.C. R. Com SRL Craiova a fost admis prin decizia civilă nr. 5565 din 12

decembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Gorj, care în raport de prevederile

art. 2 lit. e) C. proc. civ. a stabilit că este competent să soluționeze cauza

în fond.

Reținând cauza spre rejudecare, tribunalul, prin

sentința civilă nr. 61 din 9 aprilie 2001, a admis acțiunea reclamantului

astfel cum a fost formulată.

S-a reținut că terenul în litigiu a fost

proprietatea autorului reclamantului, fiind expropriat în anul 1972. Efectele

exproprierii nu s-au produs însă, terenul nefiind folosit pentru scopul

destinat și nici nu s-a emis o nouă declarație de utilitate publică.

S-a mai stabilit că terenul este neconstruit, cu

excepția unei barăci montate pe țevi, astfel încât poate fi retrocedat

reclamantului.

Apelurile declarate de pârâtele S.C. R. S.A.

Târgu Jiu și S.C. R.C. SRL Craiova au fost respinse ca nefondate prin decizia

nr. 19 din 28 februarie 2002 a Curții de Apel Craiova. S-a reținut că nu sunt

întemeiate susținerile apelantelor privind lipsa de rol activ al instanței și

necitarea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al

statului.

Pârâtele apelante nu au făcut demersuri privind

propunerea și administrarea de probe ori combaterea susținerilor reclamantului,

nu au formulat apărări și excepții iar, pe de altă parte, Statul Român, prin

Ministerul Finanțelor Publice, a fost citat în faza de apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâta S.C. R. S.A. Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate și susținând în

esență că instanțele au aplicat greșit prevederile Legii nr. 33/1994, scopul

exproprierii fiind atins.

Recursul este fondat în sensul următoarelor

considerente:

Instanțele nu au lămurit toate împrejurările

cauzei care sunt relevante pentru aplicarea prevederilor art. 35 din Legea nr. 33/1994,

întemeindu-și în exclusivitate soluțiile pe o expertiză extrem de sumară,

întocmită de un specialist în probleme de agricultură și aflată în contradicție

cu alte probatorii.

Astfel, este cert că prin Decretul nr. 296 din

24 iulie 1972 privind „exproprierea, trecerea în proprietatea statului și

transmiterea unor imobile, precum și scoaterea din producția agricolă a unor

terenuri”, s-a dispus, între altele, exproprierea și trecerea în proprietatea

statului a unei suprafețe totale de 15.711 mp în orașul Novaci, aparținând unui

număr de 9 locuitori (între care reclamantul figurează în anexă cu 1864 mp), în

scopul „extinderii secției de prelucrarea lemnului și lăcătușerie din

localitate”.

Este de asemenea incontestabil că această

extindere a avut loc și că în prezent pe terenul expropriat se află secția de

binale aparținând sucursalei Novaci a S.C. R. S.A. Târgu Jiu, succesoarea

fostei unități socialiste deținătoare.

Mai mult, din documentele și schițele de plan

aflate la dosarul tribunalului, care nu au fost puse niciodată în discuția părților,

rezultă că terenul în litigiu s-ar afla exact în mijlocul curții societății

menționate, suprapunându-se unor căi de acces, unei platforme pentru cherestea

și unui depozit de utilaje. Tocmai din acest motiv, altor reclamanți, aflați

într-o situație juridică asemănătoare, li s-au respins acțiunile prin hotărâri

definitive (O.M., C.M. ș. a.), reținându-se că pe terenurile expropriate s-a

extins într-adevăr suprafața de producție aparținând astăzi recurentei.

Este deci cert că instanțele nu au verificat în

mod corespunzător incidența în cauză a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994,

pronunțând hotărâri greșite.

Urmează ca, în temeiul prevederilor art. 312 și

art. 313 C. proc. civ., admițându-se recursul, să se caseze ambele hotărâri, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Tribunalul Gorj, în sensul

considerentelor ce preced.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta

S.C. R. S.A. Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 19 din 28 februarie 2002 a Curții

de Apel Craiova, secția civilă.

Casează decizia atacată, precum și sentința nr. 61

din 9 aprilie 2001 a Tribunalului Gorj și trimite cauza spre rejudecare la

această din urmă instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31

ianuarie 2003.