ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 518/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 518/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor civile de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea civilă înregistrată la nr. 1148/2003, reclamantul C.C.G. a chemat în
judecată pe pârâtele A.P.A.P.S. București și SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu,
pentru a fi obligate la plata contravalorii suprafeței de 1.000 mp ce i-a fost
preluată abuziv în baza Decretului nr. 383/1963, în valoare de 300.000.000 lei,
terenul fiind situat în Municipiul Târgu-Jiu (intravilan).
Pârâta
SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu, a depus întâmpinare prin care a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive și a solicitat judecarea cererii
doar în contradictoriu cu A.P.A.P.S. București, fost F.P.S., instituția publică
implicată în procesul de privatizare.
Tribunalul
Gorj, investit cu soluționarea cererii, prin sentința civilă nr. 243 din 17
septembrie 2003, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a SC
L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu; a admis în parte acțiunea formulată de
reclamantul C.C.G. împotriva pârâtelor A.P.A.P.S. București și SC L.R. SA,
sucursala Târgu-Jiu; a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent
reclamantului C.C.G., corespunzător valorii terenului în suprafață de 896,512 mp,
de 87.902.617 lei, ocupat de pârâta SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu.
Pentru
a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență următoarele: din
raportul de expertiză întocmit de expert T.I. și din anexa la Decretul nr.
383/1963 rezultă că la poziția 295, C.C., tatăl reclamantului, figurează cu
suprafața de 1608,75 mp teren expropriat situat în localitatea Bîrșești; terenul
are o suprafață mai mare decât cea pentru care reclamantul a solicitat
despăgubiri, respectiv 1207,262 mp; din această suprafață SC L.R. SA, sucursala
Târgu-Jiu, ocupă 896,512 mp, diferența de 310,750 mp fiind ocupată de SC F. SA,
care nu a fost chemată în judecată; suprafața de teren de 896,512 mp deținută
de pârâta SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu, este ocupată de groapa de calcar,
magistrală, 2 fire de cale ferată industrială, gardul din prefabricate din
beton ce delimitează SC L.R. SA; restituirea în natură a terenului ocupat de
pârâta SC L.R. SA nu este posibilă întrucât lucrările pentru care s-a dispus
exproprierea ocupă funcțional teren, fiind incidente dispozițiile art. 11 pct.
4 coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001; pârâta SC L.R. SA,
sucursala Târgu-Jiu, se legitimează procesual, fiind detentoarea terenului în
suprafață de 896,512 mp; reclamantul are dreptul la măsuri reparatorii prin
echivalent corespunzător valorii terenului, respectiv 87.902.617 lei, sumă
rezultată din raportul de expertiză efectuat în cauză.
Prin
decizia civilă nr. 453 din 12 decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins
ca nefondate apelurile declarate de reclamantul C.C.G. și pârâta SC L.R. SA,
sucursala Târgu-Jiu, pe considerentele reținute de prima instanță.
Împotriva
acestei ultime hotărâri judecătorești au declarat recurs reclamantul C.C.G. și
pârâta SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu.
Recurentul
a formulat critici vizând necuprinderea în dispozitivul sentinței civile nr.
243 din 17 septembrie 2003 a Tribunalului Gorj a obligației pârâtei SC L.R. SA,
sucursala Târgu-Jiu, la măsuri reparatorii prin echivalent, omisiune care, în
opinia sa, îi va crea probleme la punerea în executare, motiv de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Pârâta
SC L.R. SA, sucursala Târgu-Jiu, în recursul său, a criticat soluția pronunțată
de instanța de fond, menținută de instanța de apel sub aspectul greșitei
aplicări a legii, în sensul reținerii legitimității sale procesuale, motiv de
recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul
declarat de pârâtă se va admite iar cel declarat de reclamant va fi respins
pentru cele ce succed.
Corect
s-a reținut de către instanțele de fond și apel că restituirea în natură a
terenului ocupat de către recurenta pârâtă SC L.R. SA nu este posibilă,
întrucât lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional
întregul teren afectat, fiind incidente dispozițiile art. 11 pct. 4 din Legea
nr. 10/2001, raportat la art. 27 pct. 1 din același act normativ, terenul fiind
preluat cu titlu valabil fiind evidențiat în patrimoniul societății pârâte,
privatizată cu respectarea dispozițiilor legale de către A.P.A.P.S.
Potrivit
dispozițiilor art. 27 din actul normativ menționat:
(1)
Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniu unei
societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana
îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în
bunuri ori servicii, acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața
de capital sau titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de
privatizare, corespunzătoare valorii imobilelor solicitate.
(2)
Notificarea prin care se solicită restituirea potrivit alin. (1) se adresează
instituției publice implicate care a efectuat privatizarea, A.P.A.P.S. (fost
F.P.S.), ministerul de resort, autoritatea administrației publice locale, în a
cărei rază este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.
Din
economia textului de lege menționat rezultă fără echivoc că prima instanță și
instanța de apel au aplicat corect alin (1) al art. 27 din Legea nr. 10/2001
însă au ignorat alin. (2) al aceluiași articol, respingând excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtei SC L.R. SA și pronunțând hotărârile în
contradictoriu cu aceasta, reținând greșit că pârâta se legitimează procesual
prin simplu fapt că este detentoarea suprafeței 896,512 mp, așa cum rezultă din
expertiza tehnică efectuată.
Cum,
în speță, notificarea se adresează instituției publice implicată în procesul de
privatizare, A.P.A.P.S., și nu deținătorului imobilului, SC L.R. SA, lipsa
calității procesuale pasive a pârâtei menționate este evidentă.
Față
de considerentele pentru care recursul pârâtei SC L.R. SA se va admite, urmează
a se respinge recursul reclamantului C.C.G., legat de împrejurarea că, neavând
calitate procesuală pasivă, pârâta menționată nu poate fi obligată la măsuri
reparatorii, urmând a se respinge acțiunea reclamantului împotriva acestei
pârâte ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate
procesuală.
Așa
fiind, urmează a se admite recursul declarat de SC L.R. SA, a se respinge
recursul declarat de C.C.G., cu consecința casării deciziei atacate și, în
parte, sentinței pronunțată de Tribunalul Gorj în sensul admiterii excepției
lipsei calității procesuale pasive a SC L.R. SA și respingerii acțiunii
reclamantului împotriva acestei pârâte, păstrând celelalte dispoziții ale
sentinței.
Văzând
și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul
declarat de SC
L.R. SA și respinge ca nefondat recursul declarat de C.C.G. împotriva deciziei
nr. 453 din 12 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția
civilă, și în consecință:
Casează decizia atacată și, în parte, sentința nr. 243 din
17 septembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, în sensul că,
păstrând celelalte dispoziții ale sentinței, admite excepția lipsei calității
procesuale pasive a SC L.R. SA și respinge acțiunea introdusă de C.C.G.
împotriva SC L.R. SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2006.