ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.04.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3160/2004

HOTĂRÂRE
30.04.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3160/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Tribunalului  Gorj la data de 1 februarie 2002, reclamanții P.M.,

P.C.M., M.F.I., C.C. și P.G. au chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului

Târgu Jiu, solicitând să se dispună obligarea acesteia la restituirea în natură

a terenului în suprafață de 189 mp, neocupat de construcții,  cu vecinătățile

menționate.

Reclamanții, care și-au

întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 9, art. 23, art. 31 pct. 2 și 48 din

Legea nr. 10/2001, au arătat că suprafața revendicată face parte dintr-un teren

mai mare, dobândit de autorii lor N.M. și P.E., dobândit în anul 1939 și

expropriat prin Decretul nr. 343/1950, nepublicat, fără plata vreunei

despăgubiri.

Prin sentința civilă nr. 157

alin. (2) septembrie 2002, Tribunalul Gorj a admis acțiunea astfel cum a fost

formulată.

S-a reținut că reclamanții

și-au dovedit calitatea procesuală activă, că terenul este liber de construcții

și folosit în prezent de pârâtă.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta, susținând în esență că:

- Primăria municipiului

Târgu – Jiu nu are calitate procesuală pasivă în cauză;

- terenul în litigiu

aparține domeniului public de interes local, astfel încât nu poate fi restituit

reclamanților;

- acțiunea a fost admisă de către instanța de fond cu depășirea atribuțiilor

puterii judecătorești.

Curtea de Apel Craiova, prin

decizia civilă nr. 211 din 27 noiembrie 2002 a respins apelul ca nefondat.

Instanța de control judiciar

a reținut în primul rând că unitatea deținătoare a terenului revendicat este

Primăria municipiului Târgu – Jiu, astfel încât aceasta trebuia să se

conformeze prevederilor art. 23 din Legea nr. 10/2001 și să emită dispoziție

motivată cu privire la cererea de restituire formulată de reclamanți.

Nerespectarea termenului

legal de 60 de zile, în condițiile în care dosarul depus de persoanele

îndreptățite era complet, le deschide acestora calea de a acționa în justiție,

conform prevederilor art. 24 pct. 7 din legea 10/2001.

Pe de altă parte, s-a

considerat că susținerea pârâtei în sensul că terenul în litigiu aparține

domeniului public este nedovedită, neexistând nici o probă din care să rezulte

cuprinderea lui în planul general de urbanism al municipiului.

În fine, instanța nu a

depășit competențele puterii judecătorești, respectând prevederile art. 24 pct.

8 din Legea nr. 10/2001 și ale art. 6 din Legea nr. 213/1998.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs pârâta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

reiterând motivele de apel.

Intimații-reclamanți au

formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și au

depus, potrivit prevederilor art. 305 C. proc. civ., înscrisuri, inclusiv

dispoziția emisă de pârâtă la 15 aprilie 2004 prin care terenul în litigiu s-a

restituit în natură reclamanților.

Examinând actele și lucrările

dosarului Curtea reține că recursul este nefondat, hotărârile pronunțate în

cauză fiind legale din toate  punctele de vedere.

Astfel, în mod corect s-a

respins excepția lipsei calității procesuale pasive, fiind cert stabilit că

pârâta este unitatea deținătoare a terenului și nu a respectat termenul de 60

de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001 pentru a emite o dispoziție

motivată în urma notificării. Recunoașterile pârâtei, ca și concluziile

necontestate ale expertizei tehnice, sunt edificatoare în acest sens.

La fel de corect s-a stabilit că nu

există nici o dovadă în sensul că terenul în litigiu ar aparține domeniului

public de interes local.

În fine, nu numai că instanțele nu

au depășit competențele puterii judecătorești, ci dimpotrivă, au respectat

prevederile art. 6 din Legea nr. 213/1998 și ale art. 24 pct. 8 din legea nr.

10/2001, soluționând cauza în raport de aceste prevederi legale imperative.

Așa fiind, recursul declarat de pârâtă va

fi respins ca nefondat conform prevederile art. 312 alin. (1) teza a II-a C.

proc. civ.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu împotriva deciziei civile nr. 211 din 27

noiembrie 2002 a Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  30 aprilie

2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-10-14
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5609/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă din 23 august 2001, ulterior precizată, reclamantul I.I.I. a solicitat, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, în contradictoriu
ÎCCJ 2005-05-19
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4138/2005
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin notificarea nr. 4674 din 28 septembrie 2001 formulată în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 depusă la Primăria Municipiului Târgu Jiu, G
ÎCCJ 2005-01-20
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 332/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, secția civilă, la data de 24 noiembrie 2002, reclamantul C.N.D. a chemat în judecată Primăria municipiului T
ÎCCJ 2003-06-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2325/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Târgu Jiu împotriva deciziei nr.158 din 4.10.2002 a Curții de Apel Craiova – secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat: intimatul-pârât Statul Român prin Ministe
ÎCCJ 2004-11-26
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6640/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și precizată ulterior, reclamanții P.D. și P.I.A., au chemat în judecată Primăria Municipiului Tg. Jiu, solicitând obligarea pârât
Sursă