Decizia nr. 3999/2003 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs

La data de 22.IX.1999 reclamanții P.A. și I. au introdus acțiunea în revendicarea suprafeței de 366 m.p. situată în Tg. Jiu, în contradictoriu cu Primăria și cu Statul Român, preluată prin expropriere, dispusă prin Decretul nr. 22/1974. Tribunalul Gorj, în cel de-al doilea ciclu judiciar, a respins acțiunea întrucât terenul este ocupat de o piață publică, căi de acces, platforme de beton ș.a. În al treilea ciclu judiciar, aceeași instanță prin sentința civilă nr. 154 din 25.IX.2001 respinge acțiunea, întrucât scopul exproprierii s-a realizat. Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 3/21 ianuarie 2002 a respins apelul reținând, în esență, că reclamanții nu au urmat procedura prev. de Legea nr. 10/2001, ale cărei dispoziții nu se aplică în speță, iar scopul exproprierii s-a realizat, cum se atestă prin raportul de expertiză, terenul în litigiu făcând parte din domeniul public local. Contra deciziei reclamanții au declarat recurs, pe temeiurile din art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., criticând-o pentru că: - nu s-a însușit expertiza 2 efectuată în ciclul trei procesual, depusă la 10.07.2001, care stabilește că 254 m.p. teren nu este utilizat în scopul pentru care a fost expropriat; - nu s-au plătit despăgubirile civile, iar terenul nu este afectat utilități publice; - în speță, nu se aplică retroactiv Legea nr. 33/1994, cât timp exproprierea s-a realizat în 1972 și - terenul nu face parte din domeniul public local.

Recursul este nefondat. 2.1. În cererea de chemare în judecată se fixează cadrul procesual, reclamanții intitulându-și acțiunea în revendicare, indicând temeiul de drept din art. 480 C. civ. și relevând clar că preluarea imobilului a fost prin expropriere individuală dispusă prin Decretul nr. 22/1974 în vederea construirii unui ansamblu de locuințe și piață agroalimentară. 2.2. Prin Decretul prezidențial nr. 22/1974 s-a dispus exproprierea suprafeței de 8220 m.p. teren situat în Tg. Jiu, incluzând și suprafața de 366 m.p. din litigiu, iar, prin procesul verbal nr. 2719 din 25 mai 1974 s-a preluat bunul expropriat și a fost evaluat, pentru fiecare titular, la poziția nr. 11 fiind reclamanta P.I.A. De asemenea, în anexa 16 la decret apare număr P.I.A. cu 366 m.p. teren. 2.

Exproprierea s-a realizat, iar lucrările de executare și amenajare a pieței agroalimentare au fost finalizate în zona 9 mai. Cum rezultă din schițele de amplasament și din înscrisul „G. Sistemele de infrastructură privind administrarea domeniului public, are terenurile aferente”, Piața 9 mai cuprinde 6560 m.p. teren, din care 820 m.p. construită, platforma acoperită cu mese – 540 m.p. și teren aferent de 5100 m.p. Așadar, suprafața revendicată este inclusă în „Inventarul bunurilor care aparține domeniului public” aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr.133 din 30.07.1999, exproprierea fiind, deci, finalizată. 2.

Expertiza tehnică identifică terenul în litigiu ca fiind în amplasamentul expropriat și inclus în piața agroalimentară. Ea stabilește, într-o propoziție generică, fără a determina, că „trebuie să spunem concret că acest teren nu poate avea decât 254 m.p., cuprinsă între niște laturi...”, că „singura amenajare ... o reprezintă asfaltarea acestui teren ... fiind amplasate număr tonete ... destinate comerțului stradal..”. În același sens este și prima expertiză, care, însă, relevă clar că terenul este amenajat și destinat pieții comerciale. 2.

Expertiza este, însă, ilustrarea terenului prin planșele foto, rezultând clar că această suprafață se află în incinta zonei de piață, este amenajată și utilizată în acest scop, adică în acord cu scopul exproprierii. Așadar, ambele instanțe au reținut o situație de fapt completă și conformă probelor administrate, fără a-și însuși concluzia inexactă a expertizei P. în sensul că terenul de 254 m.p. este liber și disponibil, iar exproprierea nu și-a atins scopul. Acțiunea în revendicare este nefondată, terenul intrând, cu titlu legal, în proprietatea statului, iar scopul exproprierii a fost realizat. În situația invocată, dar neprobată, că reclamanții nu au primit despăgubirea pentru expropriere, ei aveau, eventual, calea procedurii speciale prev. de Legea nr. 10/2001.