ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 615/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 615/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 20
februarie 2002, la Curtea Supremă de Justiție, Secția de contencios
administrativ, SC C. SA Urziceni a formulat contestație împotriva deciziei nr.
33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței, prin care s-a
respins plângerea formulată de SC C. SA Urziceni și s-a menținut ca temeinică
și legală, decizia Comisiei Concurenței nr. 541 din 13 decembrie 2001, în
contradictoriu cu Consiliul Concurenței.
Prin decizia nr. 541 din 13
decembrie 2001, Comisia Consiliului Concurenței a sancționat SC C. SA Urziceni,
cu o amendă în cuantum de 80.000.000 lei, pentru încălcarea art. 16 alin. (1)
și (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, prin omisiunea notificării
concentrării economice, realizate prin dobândirea controlului asupra SC M.F. SA
București.
Împotriva deciziei nr. 541 din 13
decembrie 2001 a Comisiei Consiliului Concurenței, petenta a formulat și depus
plângere, în temeiul art. 60 alin. (4) din Legea concurenței, care a fost
soluționată prin decizia Președintelui Consiliului Concurenței nr. 33 din 28
ianuarie 2002.
În motivarea plângerii, împotriva
deciziei nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței,
petenta a arătat că a depus la Consiliul Concurenței adresa nr. 2711 din 23 mai
2001, prin care a cerut relații privind faptul dacă este necesară notificarea
concentrării economice, ca urmare a dobândirii controlului asupra SC M.F. SA
București, prin cumpărarea de la A.P.A.P.S. (fost F.P.S.), a pachetului
majoritar de acțiuni (88,77%) și asupra SC I.C. SA București, prin
achiziționarea de la A.P.A.P.S., a pachetului integral de acțiuni (100%).
Petenta susține că era necesar ca
F.P.S. pentru ofertele publice de vânzare, să facă referiri clare și precise
privind implicațiile asupra participanților la licitație.
Mai susține petenta că aprecierea
concentrării economice nu a fost corect apreciată de Președintele Consiliului
Concurenței, întrucât SC C. SA Urziceni acționează pe piața bunurilor de larg
consum, iar SC M.F. SA București, pe piața bunurilor industriale.
A mai susținut petenta că în
considerentele deciziei se menționează că „concentrarea economică nu a fost
notificată Consiliului Concurenței, în termen rezonabil, dar legislația în
materie nu stabilește termenele neechivoce referitoare la realizarea procedurilor”
și că a colaborat cu Consiliul Concurenței, în sensul că a cerut acordarea unui
termen până la 31 decembrie 2001, pentru completarea documentației.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de
Justiție, secția de contencios administrativ, reține că prin decizia nr. 33 din
28 ianuarie 2002, referitoare la plângerea făcută de SC C. SA Urziceni,
împotriva deciziei Comisiei Consiliului Concurenței nr. 541 din 13 decembrie
2001, s-a respins plângerea recurentei. S-a reținut că prin contractul de
vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 20 din 29 mai 2002, SC C. SA Urziceni a
achiziționat de la F.P.S., un pachet de acțiuni reprezentând 88,7% din
capitalul social al SC M.F. SA București.
Prin acest contract, SC C. SA
Urziceni a dobândit controlul la SC M.F. SA și apoi a înaintat un formular
incomplet de notificare a concentrării economice către Consiliul Concurenței.
Această notificare, însă, nu a fost făcută în
momentul realizării operațiunii de concentrare economică, adică în luna mai
2000, ci mai târziu, cu un an și cinci luni.
Mai este de reținut că prin două
adrese, Consiliul Concurenței a informat pe SC C. SA că notificarea
concentrării economice este incompletă și a solicitat completarea acesteia
potrivit Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice.
Petenta nu a completat notificarea,
mai mult a cerut prelungirea termenului de furnizare a datelor, la 25 de zile.
Curtea Supremă de Justiție constată
că SC C. SA Urziceni este agentul economic care a încălcat dispozițiile art. 16
din Legea concurenței nr. 21/1996, întrucât dobândind controlul la SC M.F. SA,
prin concentrare economică, respectiv dobândind pachetul majoritar de acțiuni,
nu a făcut notificarea cerută de lege.
Susținerile petentei că de fapt nu a
știut că trebuie să facă această notificare, mai mult temporizând notificarea
în forma cerută de „Regulamentul privind autorizarea concentrărilor timp de un
an și 5 luni
”
, dovedesc culpa petentei și
temeinicia măsurii aplicate prin decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a
Președintelui Consiliului Concurenței.
Așa fiind, cererea SC C. SA Urziceni
fiind neîntemeiată, actul administrativ atacat fiind legal, va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC C.
SA Urziceni, împotriva deciziei nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui
Consiliului Concurenței, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 februarie 2003.