ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 615/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 20 februarie 2002, la Curtea Supremă de Justiție, Secția de contencios administrativ, SC C. SA Urziceni a formulat contestație împotriva deciziei nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței, prin care s-a respins plângerea formulată de SC C. SA Urziceni și s-a menținut ca temeinică și legală, decizia Comisiei Concurenței nr. 541 din 13 decembrie 2001, în contradictoriu cu Consiliul Concurenței. Prin decizia nr. 541 din 13 decembrie 2001, Comisia Consiliului Concurenței a sancționat SC C. SA Urziceni, cu o amendă în cuantum de 80.000.000 lei, pentru încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, prin omisiunea notificării concentrării economice, realizate prin dobândirea controlului asupra SC M.F.

SA București. Împotriva deciziei nr. 541 din 13 decembrie 2001 a Comisiei Consiliului Concurenței, petenta a formulat și depus plângere, în temeiul art. 60 alin. (4) din Legea concurenței, care a fost soluționată prin decizia Președintelui Consiliului Concurenței nr. 33 din 28 ianuarie 2002. În motivarea plângerii, împotriva deciziei nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței, petenta a arătat că a depus la Consiliul Concurenței adresa nr. 2711 din 23 mai 2001, prin care a cerut relații privind faptul dacă este necesară notificarea concentrării economice, ca urmare a dobândirii controlului asupra SC M.F. SA București, prin cumpărarea de la A.P.A.P.S. (fost F.P.S.), a pachetului majoritar de acțiuni (88,77%) și asupra SC I.C.

SA București, prin achiziționarea de la A.P.A.P.S., a pachetului integral de acțiuni (100%). Petenta susține că era necesar ca F.P.S. pentru ofertele publice de vânzare, să facă referiri clare și precise privind implicațiile asupra participanților la licitație. Mai susține petenta că aprecierea concentrării economice nu a fost corect apreciată de Președintele Consiliului Concurenței, întrucât SC C. SA Urziceni acționează pe piața bunurilor de larg consum, iar SC M.F. SA București, pe piața bunurilor industriale. A mai susținut petenta că în considerentele deciziei se menționează că „concentrarea economică nu a fost notificată Consiliului Concurenței, în termen rezonabil, dar legislația în materie nu stabilește termenele neechivoce referitoare la realizarea procedurilor” și că a colaborat cu Consiliul Concurenței, în sensul că a cerut acordarea unui termen până la 31 decembrie 2001, pentru completarea documentației.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ, reține că prin decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2002, referitoare la plângerea făcută de SC C. SA Urziceni, împotriva deciziei Comisiei Consiliului Concurenței nr. 541 din 13 decembrie 2001, s-a respins plângerea recurentei. S-a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 20 din 29 mai 2002, SC C. SA Urziceni a achiziționat de la F.P.S., un pachet de acțiuni reprezentând 88,7% din capitalul social al SC M.F. SA București. Prin acest contract, SC C. SA Urziceni a dobândit controlul la SC M.F. SA și apoi a înaintat un formular incomplet de notificare a concentrării economice către Consiliul Concurenței.

Această notificare, însă, nu a fost făcută în momentul realizării operațiunii de concentrare economică, adică în luna mai 2000, ci mai târziu, cu un an și cinci luni. Mai este de reținut că prin două adrese, Consiliul Concurenței a informat pe SC C. SA că notificarea concentrării economice este incompletă și a solicitat completarea acesteia potrivit Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice. Petenta nu a completat notificarea, mai mult a cerut prelungirea termenului de furnizare a datelor, la 25 de zile. Curtea Supremă de Justiție constată că SC C. SA Urziceni este agentul economic care a încălcat dispozițiile art. 16 din Legea concurenței nr. 21/1996, întrucât dobândind controlul la SC M.F.

SA, prin concentrare economică, respectiv dobândind pachetul majoritar de acțiuni, nu a făcut notificarea cerută de lege. Susținerile petentei că de fapt nu a știut că trebuie să facă această notificare, mai mult temporizând notificarea în forma cerută de „Regulamentul privind autorizarea concentrărilor timp de un an și 5 luni ” , dovedesc culpa petentei și temeinicia măsurii aplicate prin decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței. Așa fiind, cererea SC C. SA Urziceni fiind neîntemeiată, actul administrativ atacat fiind legal, va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC C. SA Urziceni, împotriva deciziei nr. 33 din 28 ianuarie 2002 a Președintelui Consiliului Concurenței, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2003.