ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3077/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

SC E. S.A. Timișoara a formulat la

data de 22 aprilie 2002 și în baza art. 60 alin. final din Legea nr .21/1996,

recurs împotriva deciziei nr. 103 din 4 aprilie 2002 emisă de Președintele

Consiliului Concurenței, solicitând anularea acestei decizii, precum și anularea

deciziei nr. 61 din 13 februarie 2002 întocmită de Comisia Consiliului

Concurenței, acte prin care a fost sancționată cu amendă în sumă de 80.000.000

lei, pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 21/1996

privind obligația notificării concentrării economice.

Recurenta a susținut că nu se face

vinovată de omisiunea notificării concentrării economice realizate,

contravenție prevăzută de art. 55 lit. a) din Legea nr. 21/1996, întrucât

notificarea a fost făcută din proprie inițiativă, iar legea nu prevede un

termen pentru notificare și nici sancționarea pentru întârzierea notificării.

Prin întâmpinare, intimatul a

invocat excepția de tardivitate a recursului, susținând că, recursul declarat

la 8 mai 2002 este tardiv, față de termenul de 15 zile prevăzut de art. 60

alin. (5) din Legea nr. 21/1996 și care se calculează de la data de 11 aprilie

2002, când decizia contestată a fost comunicată recurentei.

Intimatul a invocat neîntemeiat

excepția de tardivitate a recursului, constatându-se că, recursul a fost

înregistrat la instanță, la data de 22 aprilie 2002, astfel încât recurenta a

exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

Analizându-se actele și lucrările

dosarului, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele

considerente:

Prin contractul de vânzare-cumpărare

de acțiuni nr. BH 60 din 14 noiembrie 2000 încheiat cu F.P.S., recurenta SC E.

S.A. a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, reprezentând 76,43% din

capitalul social al SC A. SA Șuncuiuș și a realizat o concentrare economică,

astfel cum este definită în art. 2 lit. b) din Legea nr. 21/1996.

Conform prevederilor art. 16 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 21/1996, realizarea unei operațiuni de concentrare

economică ce depășește pragul valoric prevăzut în art. 15 din aceiași lege,

trebuie notificată Consiliului Concurenței, în vederea analizării

compatibilității acesteia cu un mediu concurențial normal.

Încălcarea de către recurentă a

acestor prevederi legale a fost corect constatată de intimatul Consiliul

Concurenței, prin cele două decizii contestate în cauză.

Recurenta a susținut fără temei

inexistența contravenției prevăzute de art. 55 lit. a) din Legea nr. 21/1996 și

anume, omisiunea notificării concentrării economice realizate, în condițiile în

care notificarea a fost făcută numai la 15 noiembrie 2001, la un an după

realizarea operațiunii de concentrare economică.

De asemenea, nu pot fi reținute ca

întemeiate susținerile recurentei privind inexistența unor dispoziții legale

care să prevadă termenul pentru notificare sau sancțiunea, în cazul întârzierii

de a efectua notificarea.

Notificarea către Consiliul

Concurenței trebuie înaintată anterior realizării operațiunii de concentrare

economică, dat fiind că se notifică în realitate intenția de a se realiza o

asemenea operațiune și numai în acest mod, Consiliul Concurenței poate analiza

operațiunea proiectată și impactul acesteia pe piața relevantă.

În consecință, Curtea va respinge ca

nefondat recursul declarat de SC E. S.A. Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC E.

SA Timișoara, împotriva deciziei nr. 103 din 4 aprilie 2002 a Președintelui

Consiliului Concurenței, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 octombrie 2003.