ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1308/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr.515/CA/2002-P din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea. La apelul nominal au lipsit atât recurenta reclamantă B.E., cât și intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Bihor. Procedura completă. S-a referit că recurenta reclamantă, prin memoriu depus la dosar, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond admiterea acțiunii. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 23 august 2002 reclamanta B.E. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor solicitând anularea Hotărârii nr.65 din 18 septembrie 2001 prin care Comisia constituită în baza Ordonanței Guvernului nr.105/1999, i-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de acest act normativ.

In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin hotărârea atacată i s-a respins cererea, cu motivarea că s-a născut în refugiu. Intrucât a fost supusă persecuțiilor autorităților hortyste în mod eronat s-a apreciat că nu este îndreptățit la recunoașterea drepturilor prevăzute de art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999. Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.515 din 7 octombrie 2002 a admis excepția tardivității invocate de pârâtă și a respins ca tardivă acțiunea reclamantei. Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B.E. susținând în esență că, fiind în vârstă și bolnavă nu a avut posibilitatea de a se adresa instanței în termen.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente: În cazul în speță Hotărârea nr.65 din 18 septembrie 2001 a fost contestată la 23 august 2002. Deși reclamanta este în vârstă și a susținut că este suferindă instanța nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de art.129 Cod procedură civilă și nu a stăruit prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Potrivit art.103 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

Așa fiind și văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa hotărârea atacată și se va trimite cauza spre soluționare Tribunalului Bihor – Secția contencios administrativ pentru a dispune administrarea de către reclamantă a probelor care fac dovada împiedicării sale de a fi introdus în termen acțiunea. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr.515/CA/2002-P din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea. Casează sentința atacată și trimite cauza spre soluționare la Tribunalul Bihor – Secția contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.