ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1308/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1308/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile
nr.515/CA/2002-P din 7 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea.
La
apelul nominal au lipsit atât recurenta reclamantă B.E., cât și
intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Bihor.
Procedura
completă.
S-a
referit că recurenta reclamantă, prin memoriu depus la dosar, a solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și pe fond admiterea
acțiunii.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 23 august 2002 reclamanta B.E. a
chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor solicitând
anularea Hotărârii nr.65 din 18 septembrie 2001 prin care Comisia
constituită în baza Ordonanței Guvernului nr.105/1999, i-a respins
cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de acest act normativ.
In
motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, prin
hotărârea atacată i s-a respins cererea, cu motivarea că s-a
născut în refugiu.
Intrucât
a fost supusă persecuțiilor autorităților hortyste în mod
eronat s-a apreciat că nu este îndreptățit la recunoașterea
drepturilor prevăzute de art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999.
Curtea
de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ, prin sentința
civilă nr.515 din 7 octombrie 2002 a admis excepția
tardivității invocate de pârâtă și a respins ca
tardivă acțiunea reclamantei.
Impotriva
acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B.E. susținând în
esență că, fiind în vârstă și bolnavă nu a avut
posibilitatea de a se adresa instanței în termen.
Recursul
este fondat pentru următoarele considerente:
În cazul în speță Hotărârea nr.65 din 18
septembrie 2001 a fost contestată la 23 august 2002. Deși reclamanta
este în vârstă și a susținut că este suferindă
instanța nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de art.129 Cod
procedură civilă și nu a stăruit prin toate mijloacele
legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea
adevărului în cauză, în scopul pronunțării unei
hotărâri temeinice și legale.
Potrivit
art.103 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de
atac în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea
dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată
printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Așa
fiind și văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură
civilă, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa
hotărârea atacată și se va trimite cauza spre soluționare
Tribunalului Bihor – Secția contencios administrativ pentru a dispune
administrarea de către reclamantă a probelor care fac dovada
împiedicării sale de a fi introdus în termen acțiunea.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul declarat de B.E. împotriva sentinței civile nr.515/CA/2002-P din
7 octombrie 2002 a Curții de Apel Oradea.
Casează
sentința atacată și trimite cauza spre soluționare la
Tribunalul Bihor – Secția contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 1 aprilie 2003.