ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3797/2003

Asupra recursului

privind conflictul negativ de competență de față.

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin sentința civilă nr. 852 din 9 decembrie

2002, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 9494/2002 a fost declinată

în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, competența de soluționare a acțiunii

civile intentată de reclamanții I.G.A. și I.V., contra pârâților Primarul

Municipiului Cluj Napoca, Consiliul Local Cluj Napoca, S.C. C.A. S.A. Cluj prin

lichidator S.C. AT P. S.A. Cluj, B.E. ș.a. având ca obiect stabilirea preluării

fără titlu legal de către stat a imobilului din  Cluj Napoca , radierea

dreptului de proprietate al statului, constatarea nulității absolute a

contractelor de  vânzare-cumpărare și a rectificării de carte funciară.

S-a reținut în considerente că, valoarea

imobilului nu depășește 2 miliarde lei, astfel că judecarea pricinii cade

potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., în competența judecătoriei.

Judecătoria Cluj Napoca, prin sentința civilă

nr. 1670 din 3 martie 2003, reținând că reclamanții au indicat că valoarea

întregului imobil revendicat este de 7,7 miliarde lei, și-a declinat competența

de judecată în favoarea Tribunalului Cluj, constatând ivirea conflictului

negativ de competență a înaintat cauza Curții de Apel Cluj, în vederea

soluționării conflictului.

Prin sentința civilă nr. 21 din 16 aprilie 2003

Curtea de Apel Cluj – stabilește competența de soluționare a acțiunii promovată

de reclamanții I.G.A. și I.V., având ca obiect nelegalitatea titlului de

proprietate a Statului, rectificarea CF, constatarea nulității absolute a

contractelor de vânzare-cumpărare, în favoarea Tribunalului Cluj.

Împotriva acestei sentințe civile au formulat

recurs pârâții M.E., ș.a.   solicitând modificarea hotărârii atacate prin

stabilirea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată în

favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, având în vedere criteriul valoric raportat

la valoarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr.

112/1995, precum și petitele din acțiunea reclamanților.

Recursul este nefondat.

Pârâții nu și-au structurat motivarea recursului

în conformitate cu prevederile art. 302

1

pct. 3 C. proc. civ.

(astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003) care arată că cererea de

recurs va cuprinde „motivele de legalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor”.

Deci, recurenții ar fi trebuit să invoce

motivele de casare prevăzute de art. 304 de la 1-10 C. proc. civ. și să-și

exprime nemulțumirile față de decizia recurată în raport de aceste motive.

Recurenții nu au procedat așa, iar simpla

relatare a faptelor procesului nu este suficientă, pentru că recursul nu are

caracter devolutiv.

Dar, distinct de cele mai înainte arătate, este

de reținut că instanța de apel a constatat în mod temeinic, interpretând corect

dispozițiile art. 2  alin. (1) lit. b) C. proc. civ., având în vedere criteriul

valoric al cererilor supuse judecății.

Acțiunea întentată de reclamanți se referă la

întreg imobilul – construcție și teren, astfel că valoarea imobilului urmează a

fi apreciată și trebuie raportată la întregul imobil.

Valoarea apartamentelor supuse anulării luată

din prețul de vânzare-cumpărare, nu poate determina competența.

Ca urmare, valoarea întregului imobil compus din

apartamente nevândute, încă în proprietatea Statului și apartamente vândute de

stat, recurenților-pârâți, fiind de peste 7.000.000.000 lei, competența revine

Tribunalului Cluj, astfel cum corect a stabilit instanța de apel.

Astfel fiind, urmează a respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de pârâții M.E., R.L., R. C., D. G., D.M.M., D.A. și D.V., împotriva

sentinței civile nr. 21 din 16 aprilie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi  3 octombrie  2003.