ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2648/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2648/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea
de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr.
5479/2002, reclamantul T.C. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul de
Interne, solicitând obligarea acestuia la înmatricularea sa la Academia de
Poliție și acordarea unor daune morale în valoare de 20.000.000 lei, precum și
obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat că pârâtul a refuzat înmatricularea sa la Academia de Poliție, deși a
fost admis prin concurs în sesiunea iulie-august 2002 la Facultatea de Drept
din cadrul Academiei de Poliție. A susținut că refuzul este nejustificat, bazat
pe o confuzie între art. 18
1
și art. 90 C. pen., deoarece i-a fost
aplicată o amendă administrativă, însă fapta pentru care a fost cercetat, așa
cum organele de urmărire au calificat-o, nu întrunește elementele constitutive
ale vreunei infracțiuni, infracțiunea fiind singurul temei al răspunderii
penale.
Prin sentința civilă nr. 214 din 18
decembrie 2002, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios
administrativ, a admis acțiunea formulată de T.C. împotriva Ministerului de
Interne și l-a obligat pe pârât, prin Direcția Management Resurse Umane, să
înmatriculeze pe reclamant în anul I de studii la Facultatea de Drept din
cadrul Academiei de Poliție.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond
a reținut, în esență, că aplicarea unei amenzi administrative reclamantului
odată cu scoaterea de sub urmărire penală, pentru că fapta nu prezintă gradul de
pericol social al unei infracțiuni, nu poate fi apreciată ca fiind contrară
condiției impusă reclamantului prin criteriile de selecționare pentru
candidații instituțiilor de învățământ ale Ministerului de Interne.
Împotriva sentinței civile
sus-menționate a declarat recurs Ministerul de Interne, criticând-o ca
netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a
susținut, în esență, că reclamantul nu a îndeplinit unul din criteriile de
recrutare a candidaților pentru concursurile de admitere în instituțiile de
învățământ ale Ministerului de Interne, anume acela care stipulează că nu se
admit la recrutare candidații pentru care s-a dispus înlocuirea răspunderii
penale cu o sancțiune cu caracter administrativ (mustrare, mustrare cu
avertisment, amendă).
Recursul este întemeiat.
Din actele aflate la dosar se reține
că T.C. a fost urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune,
faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 C. pen., iar prin ordonanța
Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, din 28 mai 2001, pronunțată în
dosarul nr. 2061/P/2001, a fost scos de sub urmărire penală în temeiul
dispozițiilor art. 11 lit. b) și art. 10 lit. b
1
) C. proc. pen.
Prin aceiași ordonanță, în baza art.
91 C. pen., a fost dispusă înlocuirea răspunderii penale, cu amendă, în sumă de
300.000 lei.
Potrivit art. 5 alin. (2) din H.G.
nr. 137/1991 privind înființarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza a
Ministerului de Interne „pentru admiterea candidaților, Ministerul de Interne
stabilește criteriile de selecționare și cifra anuală de școlarizare”.
În acest sens, au fost elaborate
acte normative interne care stabilesc criteriile de recrutare a candidaților
pentru concursurile de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului
de Interne. Unul din aceste criterii stipulează că nu se admit la recrutare
candidații pentru care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale cu o sancțiune
cu caracter administrativ (mustrare, mustrare cu avertisment, amendă).
Caracteristic instituției juridice,
a înlocuirii răspunderii penale este pe de o parte, recunoașterea caracterului
infracțional al faptei și, deci, al temeiului răspunderii penale, iar pe de
altă parte, constatarea că, față de pericolul social concret redus al faptei și
față de împrejurările cauzei, nu sunt necesare sancțiuni penale pentru
îndreptarea făptuitorului, fiind suficientă aplicarea unei sancțiuni cu
caracter administrativ.
Se mai reține și faptul că la data
recrutării în vederea susținerii concursului de admitere la Academia de
Poliție, reclamantul, deși cunoștea criteriile de selecționare, nu a făcut
cunoscut aspectul privind cercetarea sa într-un dosar penal în care a fost
dispusă înlocuirea răspunderii penale cu sancțiunea amenzii. De altfel, chiar
prin acțiunea introductivă, reclamantul T.C. menționează că la întocmirea
dosarului de candidat a semnat o declarație pe proprie răspundere în care
afirma că nu a săvârșit infracțiuni pentru care s-a dispus înlocuirea
răspunderii penale cu o sancțiune cu caracter administrativ.
Având în vedere considerentele
prezentate, în mod întemeiat Ministerul de Interne, prin Direcția Management
Resurse Umane, a refuzat înmatricularea reclamantului la Academia de Poliție
Alexandru Ioan Cuza, recursul declarat în cauză urmând a fi admis, cu
consecința casării sentinței atacate și, pe fond, a respingerii acțiunii
formulate de T.C., ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Ministerul de Interne, în prezent Ministerul Administrației și Internelor,
împotriva sentinței civile nr. 214 din 18 decembrie 2002 a Curții de Apel Alba
Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și, pe
fond, respinge acțiunea formulată de T.C.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 septembrie 2003.