ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1003/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1030 pronunțată la data de 18 septembrie 2000, secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului București a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. Ț.B. S.A. în contradictoriu cu pârâta A.G. pe care a obligat-o să plătească reclamantei suma de 18.556.988 lei, reprezentând contravaloare lucrări; suma de 18.938.000 lei, reprezentând penalitățile de întârziere și suma de 2.696.639 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Spre a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în principal, că materialul probator administrat în cauză a dovedit că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a lucrărilor convenite, executate de reclamantă în beneficiul său, a căror contravaloare rezultă din devizul de lucrări astfel că, față de data scadenței plății, 5 februarie 1998, aceasta datorează pe lângă prețul lucrărilor executate și neachitate și penalități de întârziere în conformitate cu art. 12 din contractul de antrepriză încheiat între părți, remarcând că pârâta nu a formulat întâmpinare și nici nu a propus și administrat probe care să combată pretențiile reclamantei.

Secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Brașov, prin decizia nr. 165/ Ap. pronunțată la data de 19 aprilie 2001, a admis apelul formulat de pârâtă împotriva acestei hotărâri pe care a schimbat-o în parte, în sensul înlăturării dispozițiilor privind obligarea pârâtei la plata sumei de 18.938.000 lei, reprezentând penalități de întârziere și reducerii sumei reprezentând cheltuieli de judecată la plata cărora a fost obligată pârâta, de la 2.696.639 lei la 1.532.559 lei, menținând restul dispozițiilor sentinței.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că pârâtei îi revine doar obligația de plată a prețului lucrărilor executate în afara contractului de antrepriză încheiat între părți la data de 12 iunie 1997, constând în copertină și paratrăznet a căror efectuare nu a contestat-o și pe care și le-a însușit, nu și obligația de plată a penalităților întrucât, clauza penală stabilită prin menționatul act juridic, nu operează cu privire la acestea. Împotriva deciziei pronunțată în apel a formulat recurs apelanta pârâtă A.G. Șercaia, fără a indica temeiul de drept al cererii sale. În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că hotărârea instanței de apel de menținere a obligației de plată a lucrărilor suplimentare – copertină și paratrăznet – este nelegală întrucât aceste lucrări au fost efectuate în afara contractului, critică care, conform art. 306 art. (3) C. proc.

civ. se poate încadra în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Intimata reclamantă a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, apreciind ca legală și temeinică soluția pronunțată în apel pe baza probelor aflate la dosar. Recursul este nefondat. Astfel, materialul probator administrat relevă că pârâta a solicitat executarea unor lucrări suplimentare la contractul inițial, respectiv copertina și paratrăznetul pentru care s-a întocmit oferta notă de comandă; a confirmat executarea acestor lucrări prin semnătură și sigiliu aplicate pe centralizatorul situațiilor de lucrări și și-a însușit prețurile înscrise în ofertă care au stat, de altfel, și la baza încheierii contractului inițial, conform devizelor întocmite.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 36 C. com., se constată că, în mod corect, instanța de apel a confirmat ca fiind legală soluția primei instanțe de obligare a pârâtei la plata prețului menționatelor lucrări suplimentare executate de reclamantă în beneficiul său. Pentru aceste considerente constatând că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul apelantei pârâte, A.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta A.G. Șercaia împotriva deciziei nr. 165 din 19 aprilie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi 19 februarie 2003.