ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4938/2009

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3127 din 18 noiembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Curții de Apel București – competența soluționării acțiunii formulată de reclamantul A.D., în contradictoriu cu pârâtul C.E.C.A.R., având ca obiect anularea Hotărârii nr. 31 din 18 iunie 2007 emisă de Comisia de Disciplină a autorității pârâte, hotărâre care a fost modificată prin Hotărârea nr. 27 din 7 martie 2008 a aceluiași pârât, prin care a fost sancționat cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil pe o perioadă de 6 luni.

Instanța a reținut că soluția se impune, în raport cu prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 și cu calitatea de autoritate publică centrală a instituției pârâte C.E.C.A.R. La rândul său, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1882 din 5 mai 2009, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția IX- a de contencios administrativ și fiscal, reținând că obiectul acțiunii îl constituie anularea exclusiv a Hotărârii nr. 31/2007, adoptată de Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul Filialei București a C.E.C.A.R., care este un organism cu competențe locale, solicitarea de anulare și a Hotărârii nr. 27/2008 a C.E.C.A.R.

– Comisia superioară de disciplină fiind depusă după termenul prevăzut de art. 132 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește că instanța competentă să judece pricina, în raport cu obiectul acesteia și cu dispozițiile legale incidente, este Curtea de Apel București, ca instanță de contencios administrativ. Din analiza modului de redactare a cererii de chemare în judecată, precum și a completărilor și precizărilor formulate de reclamant, rezultă că, ceea ce contestă în cauză reclamantul A.D. este atât Hotărârea nr. 31/2007 a Comisiei de disciplină de pe lângă Filiala București a C.E.C.A.R., cât și Hotărârea nr. 27/2008 a Comisiei Superioare a C.E.C.A.R., acesta menționând ambele hotărâri în cererile sale, cele două acte administrative neputându-se disocia.

Având în vedere că, în cauză, este supus cenzurii pe calea contenciosului administrativ și un act emis de C.E.C.A.R. care, potrivit prevederilor O.G. nr. 65/1994, este o autoritate publică centrală, urmează a se face aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 și a se constata că, în speță competența materială aparține Curții de Apel București, ca instanță de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A.D. și pârâtul C.E.C.A.R., în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2009.