ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 861/2003

S-a luat în examinare recursul declarat

de pârâții S.M.și S.M.împotriva deciziei civile nr.14 din 5.03.2002 a Curții de

Apel Suceava – Secția civilă.

La apelul nominal s-au prezentat avocat

Z.G., pentru recurenții pârâți S.M.și S.M.și intimatul-reclamant S.G.M.,

personal.

Procedura completă.

Curtea, luând act că nu mai sunt

chestiuni prealabile, acordă părților cuvântul pe motivele de recurs.

Avocat Z.G. a solicitat admiterea

recursului invederând instanței că instanța de fond competentă material în

soluționarea litigiului este Judecătoria Fălticeni.

S.G.M. a solicitat respingerea

recursului.

C U R T E A

Asupra recursului de față:

Din studierea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

La 5.IX.1995 S.G.M. a chemat în judecată

pe S.R.solicitând anularea certificatului de moștenitor suplimentar nr.414/1995

emis de Notariatul de stat județean Suceava și recunoașterea reclamantului ca

moștenitor al autorului S.G.decedat la 6.02.1995, în calitate de descendent. A

mai cerut completarea masei succesorale cu bunurile specificate în acțiune și

împărțirea averii rămase de la autorul S.G.în cote de ¾ pentru reclamant

ca descendent și ¼ pentru pârâta în calitate de soție supraviețuitoare.

Tribunalul Suceava, secția civilă,

judecând pricina după declinarea competenței de către Judecătoria Suceava, prin

sentința nr.36/21.II.2001, a respins acțiunea ca nefondată reținând că după

decesul pârâtei ce a avut loc la 2.V.2000 fără a se cunoaște existența unor

moștenitori  reclamantul apare ca unic succesor al tatălui său S.G., astfel

încât acțiunea acestuia apărea lipsită de interes.

Curtea de Apel Suceava, secția civilă,

prin decizia nr.14/5.03.2002 a admis apelul declarat de S.G.M.împotriva

sentinței nr.36/21.II.2001 a Tribunalului Suceava, secția civilă pe care a

desființat-o și a trimis cauza spre competentă soluționare Judecătoriei

Fălticeni cu motivarea că la data introducerii cererii de chemare în judecată,

erau în vigoare disp.art.657 C.proc.civ., potrivit cărora împărțeala de

succesiuni intră în competența de rezolvare a judecătoriei indiferent de

valoarea masei succesorale, astfel că, fiind vorba de o competență specială nu

se aplicau disp.de ordin general ale art.2 pct.1 lit.b C.proc.civ., referitor

la competența după valoare.

În contra acestei decizii au declarat

recurs S.M. și S.M., cumpărători ai bunurilor succesorale, introduși în cauză

de Judecătoria Fălticeni la cererea reclamantului prin încheierea din 2.IX.1997

iar ulterior, prin încheierea din 2.XI.1999, tot la cererea reclamantului,

scoși din cauză, dar în contradictoriu cu care s-a pronunțat decizia instanței

de apel.

Recurenții au invocat motivul de casare

prev.de art.304 pct.10 C.proc.civ., susținând în esență că pricina intra în

competența de soluționare a Tribunalului Suceava întrucât masa succesorală depășește

valoarea de 150 milioane lei și prin urmare erau incidente disp.art.2 pct.1

lit.b din C.proc.civ.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art.657 C.proc.civ. în vigoare

la data introducerii acțiunii împărțeala de succesiuni, indiferent de valoarea

bunurilor care compun masa partajabilă erau în competența de soluționare a

judecătoriei. Fiind vorba de o dispoziție legală cu caracter special derogarea

de la normele de ordin general vizând competența ea este de strictă aplicare.

Pe de altă parte, deși prevederile

art.657 C.proc.civ. au fost abrogate prin O.U.G. nr.38/2000 ce a intrat în

vigoare la 2 mai 2001 posterior promovării acțiunii de către reclamant

(5.IX.1995) disp.    art.725 (2) din același cod astfel cum au fost modificate

prin aceeași ordonanță statuează că procesele în curs de judecată la data

schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate

de acele instanțe.

Așadar, întrucât la data promovării de

către reclamant – 5.IX.1995 – a cererii de împărțire a succesiunii autorului

S.G., Judecătoria Fălticeni era competentă conf.art.657 C.proc.civ. să judece

cauza, indiferent de valoarea masei succesorale această instanță urmează să

soluționeze litigiul cât timp a fost legal investită.

Pe cale de consecință, recursul declarat

de S.M.și S.M.urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat

de pârâta S.M.și S.M.împotriva deciziei nr.14 din 5.03.2002 a Curții de Apel

Suceava - Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5

martie 2003.