ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2111/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 18

decembrie 2002 la secția Jurisdicțională a Curții de Conturi, SC C. SA Arad, a

declarat recurs împotriva deciziei nr. 618/8 noiembrie 2002 a secției

jurisdicționale a Curții de Conturi, solicitând casarea acesteia pentru

nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta a

susținut că potrivit H.G. nr. 297/2001, în vederea sprijinirii producătorilor

agricoli s-au acordat de la bugetul de stat reduceri de preț la semințe

reprezentând 50% din prețul cu ridicata loco depozit furnizor, exclusiv

ambalajul și T.V.A.

Recurenta fiind o societate

specializată în păstrarea și livrarea de semințe și material săditor a livrat

producătorilor agricoli beneficiarii subvențiilor, semințe certificate la 50%

din preț, restul de 50% reprezentând subvenția acordată de la bugetul de stat.

Cu privire la aceste semințe

recurenta-reclamantă susține că includerea în baza de impozitare și a

subvenției de 50% ar însemna că hotărârea de guvern este golită de conținut,

iar pe de altă parte nu s-a avut în vedere că deconturile, în baza cărora au

încasat diferențe de preț de la bugetul de stat, nu a inclus și TVA - ul

aferent.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de

Justiție constată că, prin decizia nr. 618/8 noiembrie 2002 a secției

jurisdicționale din cadrul Curții de Conturi, s-a respins recursul

jurisdicțional declarat de recurenta SC C. SA Arad împotriva sentinței nr.

43/24 iulie 2002 a Colegiului jurisdicțional Arad.

Decizia atacată este legală, astfel

că recursul declarat va fi respins.

Așa cum a rezultat din probele

cauzei, recurenta a încasat integral prețul semințelor vândute beneficiarilor

reducerii prețului de cumpărare al acestora în condițiile H.G. nr. 297/2001 (de

la beneficiarii reducerii 50% din preț, iar diferența de 50% de la bugetul

Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor).

La emiterea facturilor trebuie să

calculeze T.V.A. în raport de prețul integral pe care avea să-l încaseze

efectiv, iar nu la prețul încasat de la cumpărători conform cu Legea nr. 345/1

iunie 2002 privind T.V.A. care prevede, atunci când reglementează baza de

impozitare a T.V.A., că potrivit art. 18 alin. (1) lit. a) este constituită în

cazul livrărilor de bunuri din tot ceea ce constituie contrapartidă obținută

sau care urmează a fi obținută de furnizor, deci partea cumpărătorului sau a

unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestei operațiuni.

Deci sumele la care a fost obligată

recurenta prin sentința nr. 43/2002 pronunțată în dosarul nr. 51/2002 de

Colegiul jurisdicțional Arad sunt corecte, astfel încât recursul declarat va fi

respins.

Motivele invocate de recurentă

constituie aprecieri personale, în afara legii astfel încât așa cum au mai fost

prezentate și la Colegiul jurisdicțional Arad și la secția jurisdicțională, vor

fi respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC C.

SA Arad împotriva deciziei nr. 618 din 8 noiembrie 2002 a Curții de Conturi a

României, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 mai 2003.