ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 150/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1556 din 2000, Tribunalul Brașov a respins cererea formulată de reclamanta D.G.A.A. Suceava, privind obligarea pârâtei, societatea agricolă B. Rădăuți, la plata sumei de 819.000 lei cu titlu de daune și 7.611.000 lei, penalități de întârziere de 0,25%. S-a reținut că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 116/1996, pârâta a beneficiat de despăgubiri pentru calamități, reclamanta a achitat suma de 16.819.000 lei, prin banca finanțatoare, B.C.R. S-a reținut că raportul de expertiză, întocmit de expertul C.Gh., menționează că suma plătită către pârâtă, în valoare de 28.185.000 lei, a fost în conformitate cu Legea nr. 116/1996 și O.U.G.

nr. 90/1997. În sfârșit, s-a arătat că pârâta nu se află în culpă și nu e vorba de o plată dublă sau de o sumă încasată nelegal, întrucât paguba suferită a fost mai mare. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 178/A din 25 aprilie 2001, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentința, în sensul că a admis, în parte, acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 16.819.000 lei cu titlu de daune. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a argumentat soluția pe expertiza contabilă din 11 ianuarie 2000, potrivit cu care pârâta a beneficiat ilegal, de două ori, de prevederile Legii nr. 116/1996 și O.U.G.

nr. 90/1997, cu suma de 16.819.000 lei, prin preluare de către bancă la datoria publică, confirmată cu adresa nr. 104/1998 și prin Ordinul de plată nr. 4056/1996, situație în care, în temeiul art. 4 1 din O.G. nr. 90/1997, aceasta a fost obligată la plata sumei sus menționate. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, susținând că, în mod greșit, s-a admis acțiunea reclamantei, întrucât, la data apariției O.G. nr. 90/1997, societatea își achitase creditul și dobânzile aferente. Susține ca această împrejurare este confirmată și de expertiza întocmită de expert C.Gh., în care se menționează că suma plătită societății, în valoare de 28.185.000 lei, a fost în conformitate cu Legea nr. 116/1996 și O.U.G.

nr. 90/1997, și că nu e vorba de o plată dublă sau de o sumă încasată nelegal. Recursul nu este fondat. Instanța de apel a făcut o analiză minuțioasă a probelor administrate în cauză și a reținut, în mod corect, că pârâta datorează reclamantei, conform art. 4 1 din O.G. nr. 90/1997, suma de 16.819.000 lei. Astfel, concluziile expertizei contabile, din 11 ianuarie 2000, scot în evidență că societatea pârâtă a beneficiat ilegal, de două ori, de prevederile Legii nr. 116/1996 și O.U.G. nr. 90/1997, cu suma de 16.819.000 lei, respectiv, odată, prin preluarea de către bancă la datoria publică, confirmată cu adresa nr. 104 din 7 ianuarie 1996, și a doua oară, prin virament, conform O.P. nr. 4056/1996 emis de intimată.

Aceeași împrejurare este confirmată și prin procesul-verbal din 30 iunie 1998, întocmit de Direcția de Control Financiar Suceava a Curții de Conturi, potrivit căruia unele persoane fizice și juridice au beneficiat de două ori de prevederile Legii nr. 116/1996 și că se impune ca sumele încasate necuvenit să fie restituite la stat, situație în care se află și pârâta. Susținerile pârâtei, cu privire la neacoperirea prejudiciului cauzat, chiar în urma plății efectuate de reclamantă, și prin preluarea la datoria publică a sumei în litigiu, sunt nefondate, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 1 și 6 din Legea nr. 116/1996, despăgubirile pentru acoperirea pagubelor, înregistrate ca urmare a calamităților naturale produse în anul agricol 1995 – 1996, la nivelul de țară, au fost în limita sumei de 500.000.000 lei.

Așadar, Legea nr. 116/1996 nu prevede obligarea suportării integrale a prejudiciului cauzat producătorilor agricoli în anul agricol 1995/1996, ci în limita sumei alocate de stat. În consecință, față de considerentele expuse, Curtea constată că decizia atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, în conformitate cu art. 318, coroborat cu art. 296 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de societatea pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta, societatea agricolă B. Rădăuți, împotriva deciziei nr. 178 din 25 aprilie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2003.