ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5052/2003

Asupra recursului

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 22 mai 1998, reclamantul S.R., a

chemat în judecată, Consiliul General al Municipiului București, S.C. H.N. S.A.

și pârâții R.V.A. și A., solicitând ca prin hotărârea pronunțată să se constate

nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4261/24436 din 16

mai 1997 încheiat între pârâții S.C. H.N. S.A. și R.V.A. și A.; să fie obligați

pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie, apartamentul situat în

București.

Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 200 din 9

septembrie 1999, a respins acțiunea formulată de reclamantul S.R. în

contradictoriu cu pârâții Consiliul General al Municipiului București, S.C. H.N.

S.A., R.V.A. și R.A.

După casarea cu trimitere dispusă de Curtea Supremă de

Justiție prin decizia nr. 1030 din 14 februarie 2001 pentru greșita compunere a

completului de judecată, Curtea de Apel București, în rejudecare, prin decizia

civilă nr. 541 din 4 decembrie 2001, a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a Consiliului General al Municipiului București, a respins ca

nefondat apelul declarat de reclamanta A.M.D. , împotriva sentinței civile nr. 200

din 9 septembrie 1999 a Tribunalului București, secția a V-a civilă și

contencios administrativ.

S-a reținut, cu privire la contractul de vânzare-cumpărare

încheiat de pârâți, că nu poate fi identificată cauza ilicită sau frauda la

lege ca și cauze de nulitate absolută a acțiunii, contractul fiind încheiat cu

respectarea cerințelor legale prevăzute de Legea nr. 112/1995 și de art. 1294 C.

civ., iar pârâții cumpărători beneficiază de aplicarea principiului ocrotirii

bunei credințe a subdobânditorului unui bun, cu titlu oneros.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs A.M.D. , întemeindu-l pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., susținând că, în mod greșit instanța a apreciat că intimații pârâți

se află în situația subdobânditorului de bună credință, eronat a fost

înlăturată susținerea privind prețul neserios, iar celelalte temeiuri de

nulitate au fost analizate necorespunzător. În ce privește revendicarea, mai

arată recurenta, cererea de asemeni a fost respinsă greșit, instanța trebuind a

da preferință titlului reclamantei, ca fiind mai bine caracterizat.

Recursul este fondat potrivit celor

ce urmează.

Acțiunea introductivă de instanță, a

fost formulată, la 22 mai 1998, de reclamantul S.R.

Acesta a decedat la data de 19 iunie

1998, curând deci, după introducerea acțiunii.

Sentința primei instanțe, ca și

celelalte hotărâri pronunțate în primul ciclu procesual, au fost date însă în

contradictoriu cu S.R., persoană  decedată.

Numai la rejudecarea apelului, în

urma casării cu trimitere dispusă de instanța de recurs, reprezentantul

reclamantului a arătat că acesta din urmă este decedat, moștenitoare fiind A.M.D.

Prin încheierea de ședință

respectivă, nu s-a luat însă nici-o măsură în acest sens, neexistând dispoziția

instanței, de introducere în cauză, ca moștenitoare a reclamantului-apelant

decedat, a numitei A.M.D., actuala recurentă.

Așa fiind, apare evident faptul că

judecata s-a purtat la fond, în contradictoriu cu o persoană decedată,

reclamantul, fără capacitate de folosință, chiar apelul fiind declarat în cauză

în numele și pentru această persoană, situație în care, hotărârile date astfel

sunt lovite de nulitate, incident fiind motivul de casare prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Față de cele arătate, reținând că

astfel, cercetarea celorlalte motive invocate devine inutilă, ele urmând a fi

avute în vedere la rejudecare, urmează a se admite recursul, a se casa ambele

hotărâri și a se trimite cauza spre rejudecare la prima instanță.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de A.M.D. împotriva deciziei civile nr. 541 din 4 decembrie

2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Casează decizia atacată, precum și sentința

civilă nr. 200 din 9 septembrie 1999 a Tribunalului București, secția a V-a

civilă și contencios administrativ, și trimite cauza spre rejudecare acestei

din urmă instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2003.