ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 620/2003

La

data de 7 februarie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul

Consiliul local Oradea – Administrația Patrimoniului Imobiliar împotriva

deciziei civile nr.14 din 1 aprilie 2002 a Curții de Apel Oradea – Secția

civilă.

Dezbaterile

au fost consemnate în încheierea cu data de 7 februarie 2003, care face parte

integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea s-a amânat la 18 februarie

2003.

C

U R T E A ,

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

acțiunea înregistrată la 25 august 1997 la Judecătoria Oradea, reclamanții

Ș.T., Ș.P.și O.E.au chemat în judecată pârâții Consiliul Local Oradea și

R.A.G.C.L. Oradea, devenită A.P.I. (Administrrația Patrimoniului Imobiliar)

Oradea, solicitând ca prin sentință să se constate că imobilul – casă cu 3

apartamente și grădină din Oradea, str.Nicolae Jiga (fostă Castanilor) nr.41, a

trecut în proprietatea statului fără titlu, prin aplicarea abuzivă a

prevederilor Decretului nr.92/1950. S-a cerut în consecință să se dispună

restabilirea situației anterioare de carte funciară, prin radierea dreptului

Statului român.

În

motivarea acțiunii s-a arătat că imobilul a fost proprietatea numitului C.R.de

profesie notar până în anul 1948, apoi pensionar, și al soției sale, C.E., n.J.

casnică.

Unica

fiică a acestora, C.E. L., a locuit în apartamentul nr.3 al imobilului până la

decesul său, survenit la 21.10.1993, iar la 27 ianuarie 1993 ea l-a instituit

legatar universal pe numitul Ș.M., proprietarul apartamentului nr.2, cumpărat

de la Statul român în anul 1975. C.E. L. începuse demersurile vizând

retrocedarea imobilului și îi dăduse lui Ș.M. o procură generală în acest sens.

Cum Ș.M. a decedat la rândul său la 17 mai 1997, reclamantele, care sunt soție

supraviețuitoare (Ș.T.) și respectiv fiice ale defunctului, au formulat

acțiunea de față.

După

două cicluri procesuale în care s-a dezbătut îndeosebi problema competenței

materiale de soluționare a cauzei, Tribunalul Bihor, prin sentința civilă

nr.450/12.11.2001, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată, constatând că

imobilul a fost trecut în proprietatea statului fără titlu, prin aplicarea

abuzivă a  Decretului nr.92/1950. S-a dispus radierea dreptului de proprietate

al Statului român și restabilirea situației anterioare de carte funciară.

Instanța

a reținut că au fost încălcate prevederile art.II din Decretul nr.92/1950,

proprietarul imobilului fiind notar pensionar și deci exceptat de la aplicarea

măsurii naționalizării.

Împotriva

acestei sentințe a declarat apel pârâtul Consiliul Local Oradea – Administrația

Patrimoniului Imobiliar, susținând că după apariția Legii nr.10/2001

reclamantele trebuiau să solicite suspendarea judecății sau să renunțe la

acțiune și să uzeze de calea administrativă pentru a redobândi imobilul.

Curtea

de Apel Oradea, prin decizia civilă nr.14/1.04.2002 a respins apelul ca

nefondat, reținând că prevederile art.47 din Legea nr.10/2001 lasă la

latitudinea persoanei îndreptățite posibilitatea de a-și continua acțiunea deja

introdusă sau de a  opta pentru aplicarea acestei legi, renunțând la judecată

sau solicitând suspendarea ei.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Oradea –

Administrația Patrimoniului Imobiliar, reiterând motivele de recurs și

susținând în esență că în raport de prevederile Legii nr.10/2001, acțiunea

reclamantelor trebuia respinsă.

Recursul

este nefondat.

Așa

cum în mod corect au stabilit ambele instanțe, reclamantele au formulat

acțiunea potrivit prevederilor dreptului comun, cu trei ani și jumătate înainte

de  adoptarea Legii nr.10/2001. Pe de altă parte, art.47 din actul normativ

menționat stabilește fără echivoc dreptul de opțiune al persoanei îndreptățite

între a continua acțiunea începută, a renunța la judecată ori a cere

suspendarea cauzei pentru a uza de calea administrativă.

Cum

hotărârile pronunțate în cauză sunt deci legale și temeinice, recursul va fi

respins ca nefondat.

Conform

art.274 C.proc.civ., recurentul pârât va fi obligat la cheltuieli de judecată

către intimatele reclamante, conform dovezilor administrate.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

:

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul local Oradea – Administrația

Patrimoniului Imobiliar împotriva deciziei nr.14 din 1 aprilie 2002 a Curții de

Apel Oradea – Secția civilă.

Obligă

pe recurent la plata sumei de 4.180.000 lei, reprezentând cheltuieli de

judecată către reclamantele Ș.T., Ș.P.și O.E.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.