ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La 13 martie 2002, B.I.R., prin
lichidator S.C. R.V.A. S.A. București, a formulat, în contradictoriu cu
A.V.A.B. București, contestație la executare privind planul de distribuire a
prețului obținut din adjudecarea la licitație a activului S.C. E.M.P. S.R.L.
Brașov, în valoare de 5.746.835.542 lei.
Curtea de Apel București, secția a
VI-a comercială, prin sentința civilă nr. 49 din 17 aprilie 2002, a respins
contestația la executare.
În pronunțarea acestei hotărâri s-a
reținut că, în cazul în care mai mulți creditori au garanții reale, ipoteci
asupra aceluiași debitor, iar printre acești creditori este și A.V.A.B., acesta
se îndestulează primul.
Aceasta, întrucât sunt aplicabile
prevederile art. 19/35 din Legea nr. 409/2001, dispoziții potrivit cărora
„dreptul corespunzător creanței preluate la datoria publică se execută înaintea
oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost
constituit, cu excepția salariilor și a altor privilegii legale”.
Contestatoarea a declarat recurs
susținând că, greșit instanța a aplicat retroactiv prevederile Legii nr.
409/2001, întrucât ipotecile constituire de B.I.R., anterior actului normativ,
în 1998, sunt de gradul I și al II-lea și au prioritate față de ipoteca B.X,
preluată de A.V.A.B., constituită ulterior și având gradul al III-lea.
Că, față de principiul
neretroactivității legilor, instanța nu putea să aplice Legea nr. 409/2001 unor
raporturi juridice constituite anterior.
Recurenta a formulat, la 19
noiembrie 2002, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19/35
din Legea nr. 409 din 17 iulie 2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 51 din 15
decembrie 1998, față de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituția României.
Prin încheierea din 30 ianuarie
2003, Curtea a respins cererea pentru sesizarea Curții Constituționale,
reținând că dispozițiile legale invocate au fost supuse analizei acestui organ,
excepția de neconstituționalitate fiind respinsă.
Recursul este nefondat.
Prin art. 61 din O.U.G. nr. 51/1998,
republicată, aprobată prin Legea nr. 409/2001, prin Capitolul al IV-lea,
intitulat „Reguli speciale privind executarea silită", s-a prevăzut că
„dreptul corespunzător creanței luată la datoria publică se execută înaintea
oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost
constituit, cu excepția salariilor și a altor privilegii legale.
Aceste dispoziții legale sunt
derogatorii de la procedura comună cu privire la toate etapele executării
silite efectuate de A.V.A.B. și stabilește distribuirea cu prioritate a sumelor
încasate din vânzarea silită pentru îndestularea creanțelor preluate la datoria
publică internă, care sunt prioritare în raport cu alte creanțe.
Ca urmare, întemeiat instanțele de
fond și apel au respins contestația la executare privind distribuirea prețului
obținut din adjudecarea la licitație a imobilului în litigiu, recursul fiind
neîntemeiat, astfel că urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de contestatoarea B.I.R., prin lichidator S.C. R.V.A. S.A. București,
împotriva deciziei nr. 49 din 17 aprilie 2002 a Curții de Apel București,
secția a VI-a comercială
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 27 februarie 2003.