ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1514/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul I.P. a solicitat,

anularea deciziei nr. 1276 din 14 februarie 2002, emisă de Comisia Permanentă a

U.A.R. și a deciziei nr. 8754 din 23 martie 2002, a U.A.R., înlăturarea

avizului negativ al Baroului Dolj, ca fiind nelegal și obligarea U.A.R., la primirea

sa în profesia de avocat, fără susținerea vreunui examen.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 234 din 12 iulie 2002, a

admis acțiunea, a anulat actele administrative atacate și pe cale de

consecință, a obligat U.A.R. să-l primească pe reclamant în profesia de avocat,

cu scutire de examen.

S-a reținut de către instanță că

reclamantul a funcționat o perioadă de 20 de ani, ca procuror, având o vechime

în funcții juridice de 32 de ani, iar condiția prevăzută în art. 28 pct. 9 din

Statutul profesiei de avocat, invocată în avizul negativ și în cele două

decizii atacate, ca cererea să fi fost depusă cu 5 ani înainte de împlinirea

vârstei de pensionare, contravine Legii nr. 51/1995, care nu are asemenea

prevedere.

S-a conchis că Statutul profesiei de

avocat, prin art. 28 pct. 9, contravine Legii nr. 51/1995, iar reclamantul

îndeplinește condițiile impuse în art. 16 alin. (2) lit. b) din lege, pentru a

fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen.

Împotriva sentinței a declarat

recurs U.A.R. și Baroul Dolj, reiterând faptul că reclamantul nu îndeplinește

condiția prevăzută de art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat, întrucât

nu a formulat cererea cu cel puțin 5 ani anterior împlinirii vârstei standard

de pensionare.

Recursurile sunt nefondate.

Primirea în profesia de avocat este

reglementată prin Legea nr. 51/1995, modificată, după cum urmează:

Potrivit art. 16 alin. (1) din

aceiași lege, dreptul de primire în profesie se obține pe baza unei examen, organizat

conform prevederilor din lege și din statutul profesiei.

Prin art. 16 alin. (2) lit. a) și b)

din lege se stipulează că, la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire

de examen: titularul diplomei de doctor în drept; cel care, anterior sau la

data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător,

procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult, timp de cel puțin 10 ani.

Deci, textele de mai sus, care

reglementează primirea în profesia de avocat, fac trimitere la statutul profesiei,

numai în ce privește organizarea examenului.

Așadar, condițiile de primire în

profesia de avocat sunt stabilite prin lege, iar statutul, în această privință,

trebuie să ia în considerare aspecte care coincid cu legea, în temeiul căreia a

fost adoptat, respectiv de organizare a examenului, în cazul variantei

normative prevăzută de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, modificată.

Or, prin art. 28 pct. 9 din Statutul

profesiei de avocat, se instituie o condiție care nu se regăsește în lege, respectiv

ca cererea de primire în profesia de avocat să fie formulată cu cel puțin 5

ani, anterior împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii

și asigurări sociale, astfel că prin această condiție se adaugă la lege și,

deci, statutul este contrar legii.

În consecință, soluția adoptată de

prima instanță este legală și temeinică, iar recursurile, care vizează numai

faptul că reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 28 pct. 9

din Statutul profesiei de avocat, sunt nefondate, urmând să fie respinse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de

U.A.R. și de Baroul Dolj, împotriva sentinței nr. 234 din 12 iulie 2002, a

Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 aprilie 2003.