ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3393/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, reclamanta SC T.M.C. SA Filiași a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice – Direcția de Soluționare a Contestațiilor, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr. 1985 din 7 decembrie 2001 emisă de Ministerul Finanțelor și procesului-verbal de control nr. 5034 din 26 septembrie 2000, încheiat de Administrația Finanțelor Publice Filiași.

Reclamanta a motivat acțiunea arătând că nu datorează sumele reținute în actul de control, cu precizarea că datoriile reținute nu au fost cuprinse în certificatul de atestare fiscală și de asemenea, nu au fost avute în vedere la încheierea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni, situație în care aceste datorii sunt lovite de nulitate absolută, iar cu privire la eșalonare s-a susținut că nu se impunea anularea acesteia, întrucât a achitat sumele datorate. Prin sentința civilă nr. 302 din 18 octombrie 2002, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC T.M.C. SA Filiași, județul Dolj ,împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Dolj și Administrația Finanțelor Publice Filiași.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că din probele cauzei rezultă că reclamanta nu a îndeplinit obligația de plată la scadență și în cuantumul convenit a sumelor datorate la bugetul statului, la data acordării eșalonării. Pentru a putea beneficia de facilitățile legale, se impunea respectarea întocmai, atât cu privire la dată, cât și cu privire la cuantum, a achitării ratelor rezultate din eșalonare. De asemenea, reclamanta avea obligația de a plăți și datoriile curente, aceasta fiind o condiție a acordării eșalonării. Împotriva sentinței civile sus-menționate a declarat recurs SC T.M.C. SA Filiași, care a motivat, în esență, că nu a contestat și nu contestă sumele datorate, ci măsura administrativă abuzivă privind eșalonarea debitelor, clauză prinsă în mod expres în contractul de vânzare-cumpărare acțiuni, în procesul de privatizare a SC T.M.C.

SA Filiași. Recursul este nefondat. Se reține că prin procesul-verbal de control nr. 5034/2000, încheiat de Administrația Finanțelor Publice Filiași, s-a reținut că reclamanta datorează la bugetul statului sumele de 1.824.392.768 lei reprezentând diferență impozit pe profit și 1.299.057.311 lei reprezentând diferență T.V.A. Organul de control a adoptat această soluție, apreciind că societatea nu și-a îndeplinit obligațiile decurgând din beneficiul înlesnirii la plată a sumei de 11.395.692.586 lei, din care impozit pe profit, 6.922.633.439 lei, T.V.A., 3.019.763.617 lei, majorări aferente impozitului pe profit, 841.454.310 lei și majorări aferente T.V.A., 611.841.220 lei, adică nu a achitat obligațiile curente la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la data scadenței și nu a respectat datele stabilite pentru plata ratelor eșalonate și cuantumul acestora.

Ca urmare, s-a procedat la recalcularea debitelor și a majorărilor de întârziere, rezultând sumele de 1.824.329.764 lei impozit pe profit și 1.299.057.311 lei diferențe, față de cele calculate în precedent. Instanța de fond a reținut în mod corect că actul de control și decizia pronunțată în procedura prealabilă sunt temeinice și legale. Din probele administrate în cauză se reține că recurenta nu a îndeplinit obligațiile asumate la data când i s-a acordat eșalonarea. Societatea în cauză și-a pierdut dreptul de eșalonare la plată încă din anul 2000, deoarece nu a respectat condițiile impuse la data acordării acesteia. Condițiile de plată a obligațiilor bugetare au fost reflectate și în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, iar societatea recurentă nu a respectat termenele de plată, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză.

Astfel, se reține că recurenta nu a respectat data stabilită pentru plata ratei a doua din eșalonarea obligațiilor bugetare aprobată de Ministerul Finanțelor prin adresa nr. 4424066 din 6 februarie 1999. Astfel, plata debitelor de impozit pe profit și T.V.A., scadente pe 20 decembrie 1999, s-a efectuat pe 27 decembrie 1999, cu 7 zile mai târziu, context în care O.G. nr. 11/1996, privind executarea creanțelor bugetare, reglementează încetarea valabilității eșalonării datoriilor fiscale. Consecința nerespectării scadentei fixate este pierderea dreptului de a beneficia de eșalonarea datoriilor, situație în care în mod corect a fost refăcut și calculul diferențelor de impozit pe profit și T.V.A., datorate de SC T.M.C.

SA Filiași. Având în vedere considerentele prezentate, faptul că sentința instanței de fond este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu sunt de natură să ducă la casarea acesteia, urmează ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC T.M.C. SA Filiași, județul Dolj, împotriva sentinței civile nr. 302 din 18 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 octombrie 2003.