ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1071/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1071/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 217 din 23
aprilie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondată, acțiunea formulată
de reclamanta SC T.M.C. SA Filiași, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor
Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj și Administrația
Financiară Filiași, menținând în sarcina unității, obligația de plată pentru
24.829.759.214 lei, impozit pe profit, T.V.A. și majorări de întârziere, astfel
cum a fost constatată prin nota unilaterală nr. 964 din 1 februarie 2000 și
decizia Ministerului Finanțelor nr. 1980 din 6 decembrie 2001.
S-a reținut că suma este corect
calculată și datorată de reclamantă, ca urmare a neachitării obligației fiscale
stabilite prin procesul-verbal de control nr. 6155 din 2 august 1999, în termen
de cel mult 30 de zile de la împlinirea scadenței.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, SC T.M.C. SA Filiași, care a susținut, în esență,
nelegalitatea notei unilaterale nr. 964/2000, atât din punctul de vedere al
modului de întocmire, cât și al conținutului.
În opinia recurentei, această notă
nu poate avea valoarea unui act legal de constatare, așa cum este procesul-verbal
de control, fiind întocmită în afara oricărei verificări, în mod subiectiv de o
singură persoană și cu atât mai mult, nu poate dispune anularea eșalonării
debitelor restante aprobată de Ministerul Finanțelor.
Recursul nu este fondat.
Cu adresele nr. 282983 din 8
decembrie 1998 și nr. 442066 din 6 iulie 1999, Ministerul Finanțelor a aprobat
reclamantei eșalonarea unor datorii bugetare.
Prin Nota unilaterală nr. 964 din 1
februarie 2000, Administrația Financiară Filiași a constatat că reclamanta nu a
respectat condițiile reeșalonării, în sensul că nu a achitat debitele restante
în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului scadent. Drept urmare, s-a
constatat ca fiind pierdută această facilitate și s-au recalculat majorările de
întârziere, la valoarea de 24.029.759.214 lei.
Actul astfel încheiat, reprezintă un
documente legal de control, în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 70/1997.
Împrejurarea că este denumit notă
unilaterală, este nerelevantă. atâta vreme. cât prin conținutul său este în
fapt un proces-verbal care consemnează modul în care societatea reclamantă a
dus la îndeplinire măsurile dispuse prin procesul-verbal nr. 6155 din 12 august
1999 și stabilește majorările de întârziere datorate.
De altfel, potrivit dispozițiilor art.
20 din O.G. nr. 70/1994, „rezultatul controlului fiscal se poate consemna și în
note unilaterale”.
Din nota întocmită de Administrația
Financiară Filiași, rezultă că SC T.M.C. SA Filiași nu a achitat la bugetul de
stat, debitele curente și majorările de întârziere aferente, constatate și
consemnate în procesul-verbal nr. 6155/1999, precum și faptul că a achitat cu
șapte zile întârziere, rata a II-a din ultima eșalonare.
Constatând acest lucru și având în
vedere dispozițiile art. 84 din O.G. nr. 11/1996, prin nota întocmită la 1
februarie 2000, Administrația Financiară Filiași a reținut corect că aprobările
Ministerului Finanțelor au devenit nule, fapt ce firesc a determinat
recalcularea majorărilor de întârziere.
Astfel fiind, în raport cu aceste
considerente, urmează a se aprecia ca nefondat, recursul declarat de SC T.M.C.
SA Filiași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC T.M.C.
SA Filiași, județul Dolj, împotriva sentinței civile nr. 217 din 23 aprilie
2003, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 martie 2004.