ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 514/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul

C.I.împotriva deciziei nr. 58  din  7 decembrie 2001  a Curții de Apel

Suceava-Secția Civilă.

La apelul

nominal  s-au prezentat recurentul-pârât C.I., intimatul-pârât Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de consilier juridic A.L.,

lipsind intimații-pârâți CNSLR Frăția-Suceava, Municipiul Suceava prin primar

și Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava.

Procedura

completă.

Curtea, luând

act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul părților pe motivele

de recurs.

C.I.a

solicitat admiterea recursului.

Consilier

juridic A.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Reprezentanta

Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

C U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

C.I. a chemat

în judecată Municipiul Suceava prin primar, CNSLR Frăția – Filiala Suceava și

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicitând radierea dreptului

de proprietate pentru Statul Român și CNSLR Frăția din CF nr. 872 Suceava

asupra imobilelor casă și teren identice cu parcelele nr.230/6, 230/1 și 1411;

înscrierea dreptului de proprietatea asupra acestor imobile succesiv pentru

autoarea G.E.L.și apoi pentru reclamant; obligarea pârâților de a-i lăsa

reclamantului în deplină proprietate și posesie imobilele menționate.

Tribunalul

Suceava, secția civilă,  prin sentința nr. 201/21 iunie 2001 a admis acțiunea

și a dispus radierea intabulării dreptului de proprietate pentru Statul Român

și CNSLR Frăția – Filiala Suceava asupra imobilelor din CF nr.872 Suceava

compuse din parcelele nr. 230/6, 230/1 și 1411, cu casa nr.1485; s-a dispus

intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor menționate succesiv

pentru G.E.L.și reclamant.

Au fost

obligați pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și posesie

respectivele imobile.

Curtea de Apel

Suceava, secția civilă, prin decizia nr.58/7 decembrie 2001 a admis apelurile

declarate de Municipiul Suceava, prin primar și de Ministerul Finanțelor

Publice împotriva sentinței nr. 201/21 iunie 2001 a Tribunalului Suceava,

secția civilă, pe care a anulat-o și a trimis cauza Judecătoriei Suceava,

competentă să o soluționeze ca instanță de fond.

În motivarea

soluției instanța de apel a calificat acțiunea reclamantului ca fiind de

radiere a unei intabulări de carte funciară și respectiv revendicare

imobiliară, întemeiată pe dispozițiile art. 17 și 34 din Decretul Lege

nr.115/1938 precum și pe art. 480 – 481 C.civ.

Pe cale de

consecință, a decis că o astfel de acțiune este în competența de soluționare a

judecătoriei pe raza teritorială a căreia erau situate imobilele.

De asemenea, a

precizat că atragerea competenței tribunalului ar fi putut avea loc numai în

ipoteza în care reclamantul ar fi revendicat imobilul, iar acesta ar fi avut o

valoare de peste 2 miliarde de lei, conform art.2 pct. 1 lit. b C.proc.civ.. Pe

cale de consecință nu au mai fost analizate celelalte motive de apel invocate

de pârâți.

În contra

acestei decizii a declarat recurs reclamantul C.I.susținând în esență că apelul

pârâtului Ministerul Finanțelor Publice era tardiv. Referitor la apelul

Municipiului Suceava prin primar s-a învederat că instanța de apel nu a

examinat competența materială în raport de valoarea imobilului la data

promovării acțiunii când dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b din C.proc.civ..

stabileau în favoarea tribunalului competența de soluționare a litigiului dacă

imobilul avea o valoare de peste 150.000.000 lei.

Recursul este

fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Prin acțiune

reclamantul a solicitat radierea dreptului de proprietate al statului cu

privire la imobilul înscris în CF nr. 872 Suceava și respectiv înscrierea

acestui drept pe numele autoarei sale G.E.L.și apoi a sa – invocând

dispozițiile art. 17 din Decretul-Lege nr.115/1938 care reglementează

dobândirea prin înscriere și stingerea prin radiere a drepturilor reale, cum și

prevederile art. 34 din același act normativ privind rectificarea unei

intabulări.

Or, în toate

situațiile în care reclamantul solicita pe baza art. 34 și 35 din Decretul-Lege

nr.115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare,

radierea unei înscrieri, invocând lipsa titlului de proprietate a pârâtului

asupra imobilului, respectiv nevalabilității titlului în termenul căruia s-a

făcut înscrierea a cărei rectificare a fost cerută, întrucât legea nu prevede

reguli speciale de competență și de judecată sunt aplicabile dispozițiile de

drept comun în materie.

Aceasta

însemnează că stabilirea instanței competente de a soluționa acțiunea se

rezolvă în raport de valoarea bunului potrivit art. 2 pct. 1 lit. b din

C.proc.civ.., deoarece în cadrul unei atare acțiuni se soluționează chestiuni

legate de însuși fondul dreptului.

Cum la data

promovării acțiunii, 17 octombrie 2000, dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b din C.proc.civ..

stabileau în favoarea tribunalului competența de soluționare a proceselor și

cererilor cu o valoare de peste 150.000.000 lei, iar apelanții nu au probat că

imobilul în discuție ar fi avut o valoare mai mică, greșit instanța de apel a

stabilit că judecătoria ar fi competentă să judece litigiul ca instanță de

fond.

În fine,

instanța de apel a examinat exclusiv motivele de apel formulat de Municipiul

Suceava prin primar vizând necompetența materială a Tribunalului Suceava de a

soluționa cauza și a ignorat celelalte motive privind lipsa calității

procesuale active a reclamantului ca și cel referito5r la fondul pricinii

potrivit căruia pârâtul deținea imobilul în litigiu cu titlu, iar în ceea ce

privește apelul Ministerului Finanțelor Publice nu a examinat dacă a fost

promovat cu respectarea termenului legal.

Astfel fiind,

se impune rejudecarea apelurilor pentru ca instanța să se pronunțe și cu

privire la aceste aspecte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul C.I.împotriva

deciziei nr. 58 din 7 decembrie 2001 a Curții de Apel Suceava – Secția civilă,

pe care o casează și trimite cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea

apelurilor.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  12 februarie   2003.