ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5113/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2124 din 12 august

2002, Tribunalul Teleorman a respins ca nefondată acțiunea în revendicare

formulată de reclamanții: I.F.F. și I.T. împotriva pârâtelor Prefectura

Județului Teleorman, Primăria Drăgănești Vlașca și S.C. S. Alexandrina; a

respins cererea de chemare în garanție formulată de S.C. S. Alexandrina

împotriva Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor

Statului (fostul F.P.S.), ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că pârâta S.C. S. Alexandria este proprietara imobilului – moara în

litigiu – și a terenului aferent în suprafață de 1422,57 mp, conform

certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului nr. 295

din 20 februarie 1996.

S-a mai reținut că, prin contractul de

vânzare-cumpărare nr. 1898 din 2 octombrie 2000, pârâta S.C. S. a înstrăinat

imobilul în litigiu numitului C.A. Deci, în prezent proprietarul imobilului în

litigiu este C.A.

Cu alte cuvinte, reclamanții nu au făcut dovada

calității de proprietari cu privire la imobilul în litigiu, revendicat, pentru

ca acțiunea în revendicare să fie întemeiată.

Curtea de Apel București, prin decizia civilă

nr. 516 din 18 decembrie 2002, a respins cererea de suspendare formulată de

reclamanții I.F.F. și I.T.; a respins excepțiile cu privire la legitimarea

procesuală a reclamanților și a intimaților: S.C. S. Alexandria, Primăria

Drăgănești-Vlașca și Prefectura Județului Teleorman; a respins ca nefondat

apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 2124 din 12 august

2002.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a

reținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 244 pct. 1

C. proc. civ., pentru a se dispune suspendarea soluționării cauzei.

S-a mai reținut faptul că cele două excepții

formulate de intimați cu privire la legitimarea procesuală activă a

reclamanților-apelanți dar și pasivă a intimatei în garanție R.A. – A.P.A.P.S.,

sunt neîntemeiate.

De asemenea, s-a reținut a nu fi întemeiat nici

apelul declarat de reclamanți.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată au

declarat recurs reclamanții, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală –

invocând art. 304 pct. 8, 9, 10 C. proc. civ. deoarece:

- instanța de apel a interpretat greșit

dispozițiile art. 244 pct. 2 C. proc. civ., cu referire la cauza în speță;

- instanța de apel în mod greșit a reținut

faptul că apelul nu este motivat, de vreme ce din probele existente la dosar

rezultă contrariul.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., „instanța poate suspenda judecata: când dezlegarea pricinii atârnă în

totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul

unei alte judecăți”.

În speță, reclamanții I.F.F. și I.T. au învederat

instanței de apel faptul că se impune suspendarea soluționării apelului

deoarece pe rolul Tribunalului Teleorman există spre soluționare dosarul nr.

4805/2002 cu termen de judecată la data de 6 ianuarie 2003 care are ca obiect

revendicarea acelorași bunuri mobile și imobile.

Față de cele învederate de reclamanți, instanța

de apel trebuia să dea eficiență prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., în sensul de a suspenda soluționarea apelului.

Pentru toate aceste considerente, Curtea reține

că motivele de recurs invocate de reclamanți se circumscriu motivelor de casare

prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în consecință se va admite

recursul declarat de reclamanți împotriva deciziei civile nr. 516 din 18

decembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, pe care o casează și trimite cauza

aceleiași instanțe.

Instanța de trimitere va da eficiență

prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. în sensul că va suspenda

soluționarea apelului declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr.

2124 din 12 august 2002 a Tribunalului Teleorman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții I.F.F. și I.T. împotriva deciziei nr. 516 din 18 decembrie 2002 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pe care o casează și trimite

cauza aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  2 decembrie 2003.