ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Suceava, reclamantul I.N.

a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Suceava, pentru ca instanța prin

sentința ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii nr. R/497/2002 emisă de

pârâtă în sensul de a i se acorda drepturile prevăzute de art.1 din Legea

nr.309/2002.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la 11 mai 1950 a fost încorporat ca

militar în termen la un detașament de muncă din Muncelul de Sus, fiind lăsat la

vatră la 3 iunie 1953.

Curtea

de Apel Suceava, prin sentința civilă nr.146/2003 a respins ca nefondată

acțiunea reclamantului.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că unitatea militară

unde reclamantul și-a efectuat stagiul militar nu figurează în nomenclatorul

‚întocmit de Arhivele Naționale ca făcând parte din Direcția Generală a

Serviciului Muncii.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamantul.

În

motivarea recursului, recurentul-reclamant a susținut că în mod greșit instanța

i-a respins acțiunea, deoarece unitatea militară unde a efectuat stagiul

militar a fost un detașament de muncă în sensul Legii nr.309/2002, așa cum

rezultă din adresa întocmită de U.M.02405 Pitești.

Analizând

recursul formulat prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile

art.304 – 304

1

C. proc. civ., Curtea îl va admite în sensul celor ce

se vor arăta.

Potrivit

dispozițiilor art.1 din Legea nr.309/2002: ”beneficiază de prevederile

prezentei legi persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în

detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în

perioada 1950 – 1961”.

În

art.6 (2) din aceeași lege se prevede că „stabilirea drepturilor prevăzute de

prezenta lege se face, la cerere,  pe baza înscrisurilor din livretele

militare, din  adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de

U.M.02405 Pitești.

În

cauza dedusă judecății, din copia livretului militar depus în copie la dosar

rezultă că recurentul-reclamant a fost încorporat la data de 11 mai 1950,

stagiul militar fiind satisfăcut în detașamentul de muncă Muncelul de Sus, până

la data de 3 iunie 1953 când a fost lăsat la vatră;  iar din adresa

nr.1480/2003 eliberată de U.M.O2405 Pitești rezultă că detașamentul Muncelu

face parte din categoria celor prevăzute de Legea nr.309/2002.

Față de

cele mai sus arătate  și în raport de dispozițiile art.1 și 6 din Legea

nr.309/2002, Curtea urmează a  reține că recurentul beneficiază de  drepturile

prevăzute în această lege.

În

consecință, în baza dispozițiilor art.312 și art. 314 C. proc. civ., recursul

va fi admis, sentința casată și în fond  acțiunea admisă cu consecința anulării

hotărârii nr.R/497/2002 emisă de intimata-pârâtă și acordării reclamantului a

drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 pentru perioada 11 mai 1950 – 3

iunie 1953, cu începere de la 1 octombrie 2002.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de I.N. împotriva sentinței civile nr.146 din 25 iunie 2003 a

Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează

sentința atacată și în fond admite acțiunea reclamantului I.N.

Anulează

Hotărârea nr. R/497 din 31 octombrie 2002 a Casei Județene de Pensii Suceava și

constată că acesta are beneficiul Legii nr.309/2002 pentru perioada 11 mai 1950

– 3 iunie 1953, cu începere de la data de 1 octombrie 2002.

Pronunțată,

în ședința publică, astăzi 27 ianuarie 2004.