ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 579/2003

Decizia nr. 579 Dosar nr. 3572 / 2002 S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr. 827/R din 16 august 2001 a Curții de Apel Galați – Secția Civilă. La apelul nominal s-au prezentat: intimatul-contestator R.T.prin mandatar avocat B.P.B., precum și intimata Societatea Comercială “P” SA Brăila prin consilier juridic F.A.. Procedura completă. Din oficiu, instanța pune în discuția părților necompetența materială a Curții de Apel Galați de a soluționa recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 3414/24 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila, în raport cu dispozițiile art. 23 alin. 3 din Legea 92/1992 și art. 3 C.proc.civ.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului în anulare pentru motivul invocat din oficiu de instanță. Mandatarul intimatul contestator susține concluziile scrise aflate la dosar. Consilier juridic F.A. solicită admiterea recursului în anulare și casarea cu trimitere la instanța competentă pentru motivul invocat din oficiu. C U R T E A Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 aprilie 2001 contestatorul R.T.a chemat în judecată Societatea Comercială “P” SA Brăila solicitând anularea deciziei nr. 37 din 15 martie 2001 emisă de aceasta prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de șef al Departamentului pentru asigurarea calității și trecerea în funcția de inginer proiectant la colectivul PTR din cadrul secției de proiectare tehnică, precum și reintegrarea în funcția deținută anterior, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației, cel în cauză a arătat, că a fost angajat ca șef al DAC până la 15 martie 2001 când, prin decizia contestată a fost eliberat din funcție și trecut în altă muncă mai slab remunerată, în cadrul aceleiași unități, respectiva decizie fiind emisă și pusă în aplicarea la data când acesta se afla în concediu medical, astfel încât, în cauză s-au încălcat prevederile art. 146 din Codul muncii. Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației susținând că măsura a fost dispusă ca o consecință a modului defectuos în care contestatorul a condus și coordonat activitatea pe linie de calitate a producției la nivelul societății și că, în speță a operat doar o modificare a contractului individual de muncă potrivit art. 67 lit. a din Legea nr. 168/1999, și nu o încetare a acestui contract astfel încât, nu sunt incidente prevederile art. 146 din Codul muncii, ci dispozițiile art. 130 lit. e Codul muncii.

Soluționând cauza prin sentința civilă nr. 3414 din 25 aprilie 2001 Judecătoria Brăila a admis contestația, a anulat decizia nr. 37 din 15 martie 2001 și a dispus reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior emiterii deciziei. Curtea de Apel Galați, prin decizia nr.827/R din 16 august 2001 a admis recursul declarat de intimata Societatea Comercială “P” SA Brăila și a modificat sentința recurată în sensul că a respins contestația ca nefondată. La data de 9 august 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat în temeiul art. 27 lit. 7 din Legea nr.92/1992 și art. 330 pct. 2 din C.proc.civ., recurs în anulare împotriva deciziei pronunțate în recurs, susținând că aceasta a fost dată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, decizia fiind și vădit netemeinică.

În esență, în motivarea recursului în anulare s-a susținut, că unitatea a modificat unilateral contractul de muncă al contestatorului vizând elementele esențiale ale acestui contract ce constau în felul muncii, locul de muncă și salariul, cu consecința încălcării principiului stabilității în muncă. Recursul în anulare este fondat și va fi admis pentru un motiv de ordine publică ce a fost invocat din oficiu și urmează să fie soluționat conform art. 306 alin. 2 C.proc.civ.. Prin O.G.nr. 138/2000 modificată prin O.U.G. nr. 59/2001 ambele cu aplicabilitate de la data de 2 mai 2001, competența materială în cazul conflictelor de muncă a fost restructurată, prin a atribui tribunalelor soluționarea lor în primă instanță, iar curților de apel, rezolvarea recursurilor.

Pentru situațiile tranzitorii privind hotărârile pronunțate de judecătorii în materia conflictelor de mucnă până la data de 2 mai 2001, sau, în cauzele pendinte până la această dată, nu există norma tranzitorii cu caracter derogatoriu. Acest lucru impune aplicarea normelor imperative ale art. 23 alin. 3 din Legea nr.92/1992, care stabilesc cu caracter de principiu că, dacă legea nu dispune altfel, recursul este de competența instanței ierarhic superioară. Concret, alin. 3 al textului citat prevede că “tribunalele, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului”. Modificarea adusă art. 3 pct. 3 C.pr.civ. prin O.U.G.nr.

59/2001, respectând principiul enunțat, dispune că, tribunalele ca instanță de recurs, judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului. În concluzie, de lege lata, în absența unor norme tranzitorii cu caracter derogatoriu, recursurile declarate împotriva hotărârilor de primă instanță pronunțate de judecătorii anterior sau ulterior datei de 2 mai 2001 sunt de competența tribunalelor.

Cum, în speță, se constată că recursul declarat de Societatea Comercială “P” SA Brăila împotriva sentinței civile nr. 3414 din 25 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila a fost judecat de Curtea de Apel Galați – Secția civilă cu încălcarea normelor de competență materială, se va admite recursul în anulare declarat de Procurorul General, va fi casată decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați și se va trimite cauza la Tribunalul Brăila pentru competenta soluționare a recursului declarat de intimată, urmând ca, în rejudecare, să fie analizate sub formă de apărări, argumentele aduse prin recursul în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Casează decizia nr. 827/R din 16 august 2001 a Curții de Apel Galați – Secția Civilă pe care o casează și trimite cauza Tribunalului Brăila spre competentă soluționare a recursului declarat de Societatea Comercială “P” SA Brăila împotriva sentinței civile 3414 din 25 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.