ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1933/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1933/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul de competență intervenit
între Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila privind soluționarea
recursului declarat de pârâta S.C. S. SA Brăila împotriva deciziei civile
nr.1738/2002 pronunțată de Tribunalul Brăila.
În
lipsa părților care nu au fost citate.
CURTEA,
Asupra
conflictului negativ de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin
contestația înregistrată la 15.IX.1998 contestatoarea B.S.a contestat deciziile
de imputare nr.2/8.IX.1998 și 3/8.IX.1998 emise de S.C.S. SA Brăila pentru
sumele de 65.411.346 lei și respectiv 41.807.162 lei.
Judecătoria
Brăila prin sentința civilă nr.5348/23.VII.1999 a admis contestația și a
desființat deciziile de imputare, exonerând contestatoarea de plata sumelor
reținute în sarcina sa.
Intimata
a declarat apel împotriva acestei soluții înaintat, spre judecare, la
Tribunalul Brăila. Această instanță, prin decizia civilă 1738 din 22.XI.2002 a
declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Galați în raport
de modificările intervenite în C.proc.civ., prin OUG 138/2000.
Noul
art.2 a dat în competența tribunalelor soluționarea conflictelor de muncă în
primă instanță și deci tribunalul nu mai este instanță de recurs.
Declinarea
s-a întemeiat pe dispozițiile art.725 C.proc.civ.
Curtea
de Apel Galați prin decizia civilă 46/20.I.2003 s-a considerat necompetentă să
soluționeze cauza și a declinat la rândul ei cauza tribunalului, considerând
că potrivit art.725 alin. 2 C.proc.civ. tribunalul este în continuare
competent să judece calea de atac.
Analizând
actele dosarului se constată că soluția curții de apel este legală și
temeinică.
Într-adevăr
art.725 alin.2 C.proc.civ., prevede că procesele în curs de judecată la data
schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate
de acele instanțe.
Acest
text cuprinde și o dispoziție precisă și clară care impune aplicarea noilor
dispoziții de competență și anume, numai în caz de casare cu trimitere spre
rejudecare, situație în care, dispozițiile noi privitoare la competență sunt pe
deplin aplicabile.
Aceasta
presupune în mod logic ca instanța de casare să fie cea competentă potrivit
vechii dispoziții de competență întrucât procesul este încă în curs de
judecată.
Ca
urmare, în cazul de speță, ne aflăm în ipoteza art.725 alin.2 care atrage
competența de soluționare a căii de atac împotriva unei sentințe a
judecătoriei legal investită la 15.IX.1998 cu contestația la decizia de
imputare de către tribunal și nu de curtea de apel.
Pe
cale de consecință, urmare conflictului negativ de competență ivit între
instanțele mai sus amintite în temeiul art.22 C.proc.civ.se stabilește
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabilește
competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Brăila.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 13 mai 2003.