ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 314/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 314/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de SC”A.I.”SRL împotriva sentinței civile
nr.189 din 6 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați- Secția comercială și de
contencios administrativ.
La
apelul nominal s-au prezentat recurenta reclamantă SC”A.I.”SRL reprezentată
de avocatul I.S. și intimații pârâți Direcția Generală a Vămilor, Direcția
Regională Vamală Interjudețeană Galați și Biroul Vamal Brăila, toți
reprezentați de consilierul juridic E.A.
Procedura
completă.
Avocatul
I.S. a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul
admiterii acțiunii formulate de SC”A.I.”SRL, cu referire la motivele invocate
în scris.
Consilierul
juridic E.A. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat și
menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică.
Reprezentatul
Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat
admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și în fond admiterea
acțiunii și în subsidiar casarea cu trimitere pentru completarea raportului de
expertiză.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată la 26.02.2002, (dosar nr.398/2001) reclamanta SC”A.I.”SRL
a solicitat anularea deciziei nr.130 din 2.02.2001 emisă de Direcția Generală a
Vămilor, a deciziei nr.27 din 14.06.2000 emisă de Direcția Regională Vamală
Galați, a procesului verbal din 7.02.2000 întocmit de inspectori din cadrul
Direcției de Supraghere și Control Vamal Galați și a actelor constatatoare
nr.53 și 54 din 13.03.2000 întocmite de Biroul Vamal Brăila, precum și exonerarea
reclamantei de plata sumei de 2.190.299.202 lei.
In
motivarea acțiunii reclamanta arată că a importat utilaje, conform DVI nr.3525
din 9 10.1998 și DVI nr.3707 din 20.10.1995, în valoare de 1.472.645 DM, cu
scutire de la plata taxelor vamale, dar că ulterior organele vamale au
considerat că nu beneficiază de facilitățile privitoare la scutirea de plată a
taxelor vamale și a obligat-o să plătească suma de 2.190.2999.202 lei cu acest
titlu.
Mai
arată că utilajul importat, respectiv instalația de producere a alcoolului, se
cuprinde la poziția tarifară 84.38.80.91 - mașini și utilaje pentru prepararea
băuturilor, cum a fost încadară inițial și de organele vamale, nu la poziția
84.19.40.00 – instalație de distilare sau rectificare, pentru că instalația de
distilare nu are un caracter esențial în cadrul întregii instalații importate.
Printr-o
cerere separată, formând obiectul dosarului nr.399/2001 al Curții de Apel
Galați – Secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC”A.I.”SRL
a solicitat suspendarea executării procesului-verbal din 7.02.2000 și a actelor
constatatoare nr.53 și 54 din 13.03.2000, cerere admisă prin încheierea din
26.02.2001 pronunțată în camera de consiliu, prin care s-a dispus suspendarea
executării actelor respective până la soluționarea acțiunii de fond.
Curtea
de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința
civilă nr.189 din 6 septembrie 2001 a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând
că organele vamale au încadrat corect bunurile în discuție la poziția tarifară
84.19.40.00, ele reprezetând o instalație de distilare și de rectificare, nu o
instalație completă de fabricare a băuturii.
Reclamanta
a declarat recurs împotriva sentinței, considerând că este nelegală și netemeinică
pentru că dezlegarea dată pricinii este rezultatul unei greșite aprecieri a situației
de fapt și pentru că hotărârea a fost dată cu ignorarea prevederilor legale
aplicabile în materie.
Susține
că utilajele importate, împreună cu cele pe care le avea deja în dotare,
constituie o instalație completă de fabricare a alcoolului etilic, situație pe
care nu o contestă, dar instanța a ignorat concluziile expertizei că faza
tehnologică ce este caracteristică procesului de fabricare a alcoolului este
fermentarea, nu distilarea.
Mai
susține că instanța nu a ținut cont de regulile generale pentru interpretarea
sistemului armotizat de denumire și codificare a mărfurilor prevăzute în
Convenția de la Bruxelles din 14 iunie 1983 și de Normele tehnice de interpretare,
făcând și o motivare contradictorie în ce privește încadrarea tarifară a instalației
de plămădire-zaharificare și a instalației de distilare, rectificare.
Recursul
este nefondat.
Recurenta
a importat din Germania, în mai multe rânduri, o instalație de distilare a
alcoolului, așa cum s-a menționat și în contractul încheiat cu partenerul din
Germania, care a înscris instalația la poziția tarifară 84.19.40.00 în declarațiile
vamale de export.
Dar,
la introducerea în țară a instalației recurenta a înscris-o în declarațiile
vamale de import la altă poziție tarifară și anume la 84.38.80.91- mașini și
utilaje pentru fabricarea băuturilor, considerând că aceasta face parte din
instalația completă de procesare a alcoolului etilic, împreună cu moara de
măcinare, rezervoarele de fermentație și rezervoarele de depozitare a
alcoolului etilic, utilaje pe care recurenta le avea deja în dotare.
In
urma controlului efectuat ulterior la recurentă, organele vamale au constatat
că în realitate utilajele importate au fost greșit încadrate de aceasta la
poziția tarifară 84.38.80.91, când în realitate încadrarea corectă era
84.19.40.00, astfel că ele nu se mai încadrau în lista anexă a Hotărârii
Guvernului nr.100/1998 care prevedea scutirea acestora de la plata taxelor
vamale și s-a dispus obligarea recurentei la plata taxelor vamale aferente
acestor importuri.
Punctul
de vedere al organelor vamale, însușit și de către instanța de fond, este cel
corect.
Trebuie
avut în vedere că în contractul nr.29 din 30.04.1998 încheiat de recurentă cu
societatea Jacob Carl GmbH, s-a prevăzut livrarea de către societatea străină,
către recurentă, a unei instalații de distilat.
De
asemenea, în declarațiile vamale de export întocmite de firma germană s-a
trecut codul tarifar 84.19.40.00, aferent aparatelor de distilare sau
rectificare, ca și în facturi, scrisori de transport și în certificatele de
origine tip EUR 1.
Recurenta
susține că în conformitate cu Regulile generale pentru interpretarea Sistemului
armonizat, prevăzute în Convenția de la Bruxelees, și cu Normele tehnice de
interpretare a Sistemului armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încadrarea
corectă a utilajului importat este la poziția tarifară 84.38.80.91 – categoria
mașini pentru fabricarea băuturilor, punct de vedere nereal.
Titlul
poziției tarifare generale 84.19 este definit „Aparate și dispozitive,
echipamente industriale sau de laborator încălzite sau nu electric, pentru
tratarea materialelor prin operații ce implică o schimbare a temperaturii cum
sunt încălzirea, coacerea, fierberea, prăjirea, distilarea, rectificarea,...”
In
schimb, poziția tarifară generală 84.38 este definită „Mașini și aparate,
nedenumite și necuprinse în altă parte în acest capitol, pentru prepararea sau
fabricarea industrială a alimentelor sau băuturilor, altele decât mașinile și
aparatele pentru extragerea sau prepararea uleiurilor sau grăsimilor vegetale
stabilite sau animale”,cu precizarea că la această poziție se cuprind mașinile și
aparatele concepute în vederea preparării sau fabricării industriale a
alimentelor sau a băuturilor pentru consumul lor imediat sau conservare, atât
pentru alimentația umană, cât și pentru alimentația animalelor.
Dar,
din instalația de distilare importată se obține alcool etilic de concentrație
96
o
, care nu este o băutură produsă în vederea consumului imediat.
Din
prevederile de mai sus se desprinde concluzia că instalația de distilare nu
poate fi încadrată la poziția tarifară generală 84.38, ci la poziția tarifară
generală 84.19, iar în cadrul ultimei la subpoziția 40.00 – aparate de
distilare sau de rectificare.
Susținerile
expertului tehnic, consemnate în raportul de expertiză și în răspunsul la
obiecțiuni, pot fi reținute numai în ce privește produsul finit ce se obține,
care este alcool etilic cu o concentrație de 96
o
, folosit în
industria farmaceutică și cea alimentară, dar nu pentru consumul imediat ,
direct, al oamenilor, așa cum se prevede la poziția tarifară generală 84.38.
De
altfel, chiar expertul a evitat să răspundă la întrebarea referitoare la
acordarea facilităților vamale în funcție de procesul tehnologic sau de
încadarea tarifară stabilită prin lege, susținând că nu cunoaște punctul de
vedere al legiuitorului.
Cum
România a aderat la Convenția de la Bruxelles privind sistemul armonizat de
denumire și codificare a mărfurilor, prevederile acestei convenții sunt
aplicabile și pentru mărfurile importate de persoane fizice sau juridice
române.
Pentru
toate considerentele arătate mai sus, în temeiul art.14 din Legea nr.29/1990 și
art.299 și următoarele din Codul de procedură civilă, se va respinge recursul
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de SC ”A.I.” SRLîmpotriva sentinței civile nr.189 din 6
septembrie 2001 a Curții de Apel Galați- Secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2003