ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2566/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 180/F, pronunțată la data de 9 decembrie 2002 în dosar nr. 753/2000, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.M. în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, a anulat actele administrative emise de cele două autorități administrative pârâte și, constatând că taxa de timbru a fost corect achitată, a dispus ca Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați să soluționeze contestația reclamantei.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Reclamanta a formulat contestație împotriva taxei de timbru ce a fost stabilită de instanță în dosarul nr. 15490/1998, Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați dispunând anularea acesteia, ca insuficient timbrată (dispoziția nr. 10 din 04 februarie 2000), iar Ministerul Finanțelor Publice respingând plângerea ca nefondată (decizia nr. 637 din 17 aprilie 2000). Admițând acțiunea reclamantei și anulând actele administrative atacate, instanța de fond a reținut că reclamanta achitase taxa legală de timbru pentru contestația formulată, potrivit prevederilor art. 29 alin. (4) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Împotriva acestei soluții au formulat recurs Direcția Generală Finanțelor Publice Galați, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, susținând, în esență, că instanța de fond a aplicat în mod greșit prevederile legale în materie, în cauză fiind incidente prevederile art. 6 din Legea nr. 105/1997, în vigoare la data respectivă, potrivit cărora taxa de timbru nu putea fi mai mică de 10.000 lei, or reclamanta-contestatoare timbrase doar cu 500 lei. Recursul este nefondat. Prin încheierea din 27 aprilie 1999, pronunțată în dosarul nr. 15490/1998 al Judecătoriei Galați, s-a dispus ca intimata-reclamantă să achite 25.000 lei taxă judiciară de timbru și 3000 lei timbru judiciar. În temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, intimata-reclamantă a contestat modul de stabilire a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

Instanța de fond a reținut în mod judicios că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (4) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al ministrului justiției, potrivit cărora contestația privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru se depune la instanța care a dispus încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru și va fi însoțită de documentul de plată a taxei de timbru de 2% la suma contestată. Cum contestația formulată de intimata-reclamantă, remisă de instanță la Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, satisfăcea cerințele prevederilor legale citate mai sus, dispoziția de anulare a contestației, ca insuficient timbrată, este nelegală, așa cum corect a considerat și instanța de fond.

Astfel fiind, motivele de recurs sunt neîntemeiate, urmând ca recursul de față să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Galați, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 180/F din 9 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2003.