ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2003

S-au

luat în examinare recursurile declarate de Procurorul General Financiar și S.P.

împotriva deciziei nr.2 din 9 ianuarie 2002 a Curții de Conturi în compunerea

prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992.

La

apelul nominal au lipsit atât recurenții Procurorul General Financiar și S.P. cât

și intimații  K.M., P.M., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și

Curtea de Conturi a României.

Procedura

completă.

S-a

prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul declarat de Sprînceanu

Petru a fost înregistrat direct la Curtea Supremă de Justiție și că s-a

solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform dispozițiilor art.242 alin.2 din

Codul de procedură civilă.

Constatând

pricina în stare de judecată, Curtea a reținut-o spre soluționare, în fond.

C

U R T E A

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În

vederea eliminării unor deficiențe constatate și consemnate în procesul-verbal

nr.10159 din 14 mai 2001, Direcția de control financiar a Camerei de conturi

județene Mureș a solicitat cu adresa nr.363 din 18 mai 2001, stabilirea

răspunderii civile a lui S.P.  președintele C.J.A.S. Mureș,P.M. – director

general și K.M.– director general adjunct economic pentru suma totală de

393.120.889 lei.

Din

suma respectivă, 236.800.000 lei reprezintă premii achitate nejustificat și

156.320.889 lei, foloase nerealizate, aferente acelor premii.

Procurorul

financiar de pe lângă aceeași cameră de conturi a dispus la data de 12 iulie

2001, clasarea acestui aspect din actul de control pentru inexistența

prejudiciului.

La

rândul său, procurorul general financiar din cadrul Curții de Conturi a

României, cu adresa nr.16390 din 16 octombrie 2001 a comunicat Direcției de

control financiar Mureș, măsura de menținere a soluției de clasare.

Împotriva

acestui ultim act, direcția menționată a formulat cerere de reexaminare conform

art.39 alin.1 coroborat cu art.56 din Legea nr.94/1992, republicată.

Prin

decizia nr.2 din 9 ianuarie 2002, Curtea de Conturi a României în compunerea

prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992 a admis cererea de reexaminare și în

consecință a sesizat Colegiul jurisdicțional Mureș cu judecarea în primă

instanță a faptelor și persoanelor arătate la pct.IV din procesul-verbal de

control.

S-a

reținut că din punctul de vedere al deducerii judecății colegiului a unor fapte

producătoare de prejudicii sau a unor abateri financiare, finalitatea este

aceeași, indiferent de modul de sesizare de către completul special constituit

în vederea descărcării de gestiune sau de procurorul financiar.

De

asemenea că, colegiul jurisdicțional este singurul competent să stabilească

gradul de culpă în cazul în care ar constata existența unor fapte

prejudiciabile și să dispună obligarea la plată, ori achitarea parțială sau

integrală a sumelor de bani.

Împotriva

acestei decizii au formulat recurs S.P. și procurorul general al Curții de

Conturi a României.

Cât

privește recursul declarat de S.P., președintele C.J.A.S. Mureș, se constată că

el a fost comunicat direct Curții Supreme de Justiție și nu autorității

administrativ-jurisdicționale care a pronunțat hotărârea atacată.

Ținând

seama de această împrejurare, precum și de prevederile art.302 din Codul de

procedură civilă, urmează a se constata nul recursul.

În

cadrul recursului său, procurorul general financiar a invocat excepția de

inadmisibilitate a cererii de reexaminare formulată în cauză de către Direcția

de control financiar Mureș, iar în fond, inexistența prejudiciului.

Recursul

este însă, inadmisibil pentru că așa cum deja s-a arătat, prin decizia nr.2 din

9 ianuarie 2002, Curtea de Conturi a României, în compunerea prevăzută de

art.56 din Legea nr.94/1992, republicată, nu a soluționat în fond cauza ci,

admițând cererea de reexaminare a direcției de control financiar, împotriva

unor soluții de clasare adoptate de procurorii financiari, a sesizat Colegiul

jurisdicțional Mureș cu judecarea, în primă instanță, a faptelor și persoanelor

menționate la punctul IV din procesul-verbal care a declanșat litigiul.

Este

vorba așadar, despre o hotărâre intermediară ce nu finalizează litigiul, ci

investește colegiul jurisdicțional competent cu examinarea lui în fond.

O

asemenea hotărâre nu deschide părților sau chiar și procurorului general

financiar, calea de atac a recursului prevăzută în art.82 din legea organică.

În

consecință, acest recurs urmează a fi respins ca inadmisibil.

Văzând

și dispozițiile art.4 din Legea contenciosului administrativ,  nr.29/1990.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată

nul recursul declarat de S.P. împotriva deciziei nr.2 din 9 ianuarie 2002 a

Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992.

Respinge

ca inadmisibil, recursul declarat de Procurorul General Financiar împotriva

aceleiași decizii.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.