ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2003

S-au luat în examinare recursurile declarate de Procurorul General Financiar și S.P. împotriva deciziei nr.2 din 9 ianuarie 2002 a Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992. La apelul nominal au lipsit atât recurenții Procurorul General Financiar și S.P. cât și intimații K.M., P.M., Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și Curtea de Conturi a României. Procedura completă. S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul declarat de Sprînceanu Petru a fost înregistrat direct la Curtea Supremă de Justiție și că s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform dispozițiilor art.242 alin.2 din Codul de procedură civilă. Constatând pricina în stare de judecată, Curtea a reținut-o spre soluționare, în fond.

C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: În vederea eliminării unor deficiențe constatate și consemnate în procesul-verbal nr.10159 din 14 mai 2001, Direcția de control financiar a Camerei de conturi județene Mureș a solicitat cu adresa nr.363 din 18 mai 2001, stabilirea răspunderii civile a lui S.P. președintele C.J.A.S. Mureș,P.M. – director general și K.M.– director general adjunct economic pentru suma totală de 393.120.889 lei. Din suma respectivă, 236.800.000 lei reprezintă premii achitate nejustificat și 156.320.889 lei, foloase nerealizate, aferente acelor premii. Procurorul financiar de pe lângă aceeași cameră de conturi a dispus la data de 12 iulie 2001, clasarea acestui aspect din actul de control pentru inexistența prejudiciului.

La rândul său, procurorul general financiar din cadrul Curții de Conturi a României, cu adresa nr.16390 din 16 octombrie 2001 a comunicat Direcției de control financiar Mureș, măsura de menținere a soluției de clasare. Împotriva acestui ultim act, direcția menționată a formulat cerere de reexaminare conform art.39 alin.1 coroborat cu art.56 din Legea nr.94/1992, republicată. Prin decizia nr.2 din 9 ianuarie 2002, Curtea de Conturi a României în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992 a admis cererea de reexaminare și în consecință a sesizat Colegiul jurisdicțional Mureș cu judecarea în primă instanță a faptelor și persoanelor arătate la pct.IV din procesul-verbal de control.

S-a reținut că din punctul de vedere al deducerii judecății colegiului a unor fapte producătoare de prejudicii sau a unor abateri financiare, finalitatea este aceeași, indiferent de modul de sesizare de către completul special constituit în vederea descărcării de gestiune sau de procurorul financiar. De asemenea că, colegiul jurisdicțional este singurul competent să stabilească gradul de culpă în cazul în care ar constata existența unor fapte prejudiciabile și să dispună obligarea la plată, ori achitarea parțială sau integrală a sumelor de bani. Împotriva acestei decizii au formulat recurs S.P. și procurorul general al Curții de Conturi a României. Cât privește recursul declarat de S.P., președintele C.J.A.S.

Mureș, se constată că el a fost comunicat direct Curții Supreme de Justiție și nu autorității administrativ-jurisdicționale care a pronunțat hotărârea atacată. Ținând seama de această împrejurare, precum și de prevederile art.302 din Codul de procedură civilă, urmează a se constata nul recursul. În cadrul recursului său, procurorul general financiar a invocat excepția de inadmisibilitate a cererii de reexaminare formulată în cauză de către Direcția de control financiar Mureș, iar în fond, inexistența prejudiciului.

Recursul este însă, inadmisibil pentru că așa cum deja s-a arătat, prin decizia nr.2 din 9 ianuarie 2002, Curtea de Conturi a României, în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992, republicată, nu a soluționat în fond cauza ci, admițând cererea de reexaminare a direcției de control financiar, împotriva unor soluții de clasare adoptate de procurorii financiari, a sesizat Colegiul jurisdicțional Mureș cu judecarea, în primă instanță, a faptelor și persoanelor menționate la punctul IV din procesul-verbal care a declanșat litigiul. Este vorba așadar, despre o hotărâre intermediară ce nu finalizează litigiul, ci investește colegiul jurisdicțional competent cu examinarea lui în fond. O asemenea hotărâre nu deschide părților sau chiar și procurorului general financiar, calea de atac a recursului prevăzută în art.82 din legea organică.

În consecință, acest recurs urmează a fi respins ca inadmisibil. Văzând și dispozițiile art.4 din Legea contenciosului administrativ, nr.29/1990.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Constată nul recursul declarat de S.P. împotriva deciziei nr.2 din 9 ianuarie 2002 a Curții de Conturi în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992. Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de Procurorul General Financiar împotriva aceleiași decizii. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.