ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1061/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții I.T.și I.S.împotriva încheierii din 24 septembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – Secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-pârât I.T., personal și asistat de avocat T.V.și recurenta-pârâtă I.S.reprezentată de același avocat, lipsind intimata reclamantă P.A.. Procedura completă. Avocat T.V. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei Curții de Apel Ploiești în vederea continuării judecății. C U R T E A Asupra recursului civil împotriva încheierii de suspendare pronunțată în dosarul nr.6018/2002 al Curții de Apel Ploiești; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 15.XII.2000 la Judecătoria Ploiești reclamanta P.A.

a chemat în judecată pe pârâții I.T.și I.S.pentru obligarea acestora să lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul de 14,50 mp. situat în Ploiești, str.Transilvaniei nr.75, teren ocupat abuziv. În motivarea acțiunii s-a arătat că reclamanta a moștenit de la defunctul Z.C.imobilul în litigiu format din 868 m.p. teren construcție și casă de locuit. Pârâții au devenit vecini cu reclamanta cunpărătoare de la B.G.în 1980 proprietatea din str.Transilvaniei nr.77, compusă din casă de locuit 56,30 m.p., pivniță 19,40 m.p. , magazie de 9,50 m.p. situate pe un teren de 154 m.p. Pârâții au obținut în 1993 o autorizație de construire a unui garaj pe un teren de 200 m.p. acaparând în acest fel 14,50 mp.

din proprietatea reclamanților. Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr.1067/8.II.2002, a respins acțiunea ca neîntemeiată. S-a reținut că pârâții dețin în realitate o suprafață de teren mai mică decât în actele de proprietate. Pe de altă parte s-a reținut că reclamanta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate certificatul de moștenitor nereprezentînd titlu. Tribunalul Prahova prin decizia nr.821/10.VI.2002 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamante. S-a reținut în motivarea soluției că certificatul de moștenitor nu este constatator de drepturi, având un caracter declarativ iar expertiza efectuată în cauză a stabilit pe baza situației de pe teren și raportat la actele prezentate că părțile dețin mai puțin teren decât se pretinte.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamanta și pârâții. Curtea de Apel Pitești prin încheierea din 24.IX.2002 a suspendat cauza în temeiul art.244 C.proc.civ., constatând că pe rolul Tribunalului Prahova – secția de contencios administrativ se află dosarul nr.6528/2002 privind soluționarea legalității autorizației de demolare nr.12/15.II.2002. Pârâții au atacat cu recurs încheierea de suspendare susținând că în mod nelegal s-a întrerupt procesul până la soluționarea unui alt dosar care nu are legătură cu prezenta cauză. Recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente. Prin autorizația de demolare nr.12/2002 s-a încuviințat executarea lucrărilor de desființare a construcțiilor ilegal edificate (cameră și parțial construcție ridicată conform autorizației de construire nr.113/1993 cu respectarea autorizației nr.614/99).

Prin autorizația nr.1113/28.X.1993 a fost autorizată S.C. “U.” S.R.L. Ploiești prin N.V.să construiască un spațiu comercial cu caracter privat, în str.Transilvaniei nr.77. Autorizația nr.614/18.VIII.1999 îi permite pârâtului I.T.să execute lucrări de împrejmuire compactă pe limita de proprietate cu vecinul C.Z.și completarea garajului cu zid pe aceeași limită de proprietate ( latura de sud ). Având în vedere motivarea acțiunii introductive de instanță în sensul că pârâții au încălcat dreptul de proprietate al reclamantei cu derularea unor lucrări de construcții la care au fost abilitați prin autorizație în 1999, instanța în mod corect a suspendat judecarea prezentei acțiuni până la soluționarea litigiului care pune în discuție autorizația respectivă.

Ca urmare recursul urmează a se respinge, ca neîntemeiat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de pârâții I.T.și I.S.împotriva încheieirii din 24 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești – Secția civilă în dosarul nr.6018/2002. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 martie 2003.