ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1362/2003

Asupra conflictului negativ de de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea

de Apel Craiova, sub nr. 1007/A/2002 din 19 august 2002, reclamanta F.D. a

solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a

județului Olt, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea

deciziei nr. 405 din 9 iulie 2002, prin care pârâta a respins ca inadmisibilă,

contestația formulată de reclamantă împotriva măsurilor dispuse prin

procesul-verbal de audit intern nr. 668 din 6 iunie 2002, întocmit de Inspecția

de Audit Intern a pârâtei.

În susținerea acțiunii, reclamanta a

invocat prevederile art. 26 alin. (7) din O.G. nr. 119/1999, privind auditul

public intern și controlul financiar preventiv, precum și Normele metodologice

aprobate prin O.M.F. nr. 332/2000, arătând că în perioada în care s-a efectuat

controlul inspecției de audit, a îndeplinit funcția de director al Centrului de

Îngrijire și Asistență Șopârlița, ulterior fiind trecută pe postul de medic de

medicină generală în cadrul aceleiași instituții, iar măsurile dispuse de

echipa de auditori vizează efectuarea unor cheltuieli pe seama fondurilor

publice, în perioada în care reclamanta a îndeplinit funcția de director al

centrului.

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 285 din 4 octombrie 2002, a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt,

reținând că pârâta nu intră în categoria autorităților administrației publice

centrale, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., cu modificările

aduse prin O.U.G. nr. 138/2000 și nr. O.U.G. nr. 59/2001, competent să judece

cauza în primă instanță, este tribunalul, respectiv Tribunalul Olt, căruia îi

este înaintat dosarul.

Cauza a fost înregistrată la

Tribunalul Olt sub nr. 83 din 3 decembrie 2002, iar la termenul de judecată,

pârâta a ridicat excepția de necompetență materială a Tribunalului Olt, în

soluționarea cauzei, invocând dispozițiile O.G. nr. 72/2001, pentru modificarea

și completarea O.G. nr. 119/1999, privind auditul intern și controlul financiar

preventiv.

Tribunalul Olt a admis excepția

ridicată de pârâtă, iar prin sentința nr. 53 din 7 februarie 2003 a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a pronunța astfel, instanța a

reținut că potrivit art. 1 alin. (9) din O.G. nr. 72/2001, intrată în vigoare

la data de 1 septembrie 2001, împotriva deciziei administrative, prin care a

fost soluționată contestația la procesul-verbal de inspecție privind auditul

public intern, se poate formula acțiune în termen de 15 zile de la comunicarea

deciziei, la curtea de apel în a cărei rază teritorială își are domiciliul

reclamantul.

Constatând că, potrivit art. 20 C.

proc. civ., s-a creat un conflict negativ de competență care, potrivit art. 22

C. proc. civ., urmează să fie soluționat de Curtea Supremă de Justiție,

Tribunalul Olt a înaintat dosarul Curții Supreme de Justiție, pentru

pronunțarea unui regulator de competență.

Examinând conflictul negativ de competență cu care a fost

sesizată, Curtea constată că potrivit art. 1 pct. 17 din Legea nr. 301/2002 (M.

Of. nr. 339/22.05.2002), promulgată prin Decretul nr. 426/2002, pentru

aprobarea O.G. nr. 119/1999, privind auditul intern și controlul financiar

preventiv, împotriva deciziei prin care a fost soluționată contestația la

procesul-verbal de inspecție privind auditul public intern, se poate formula

acțiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei, conform

Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, la

curtea de apel în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.

Cum reclamanta F.D. este domiciliată

în municipiul Slatina, județul Olt. iar acțiunea sa vizeză decizia prin care

autoritatea publică de control financiar–fiscal, respectiv Direcția Generală a

Finanțelor Publice a județului Olt, a soluționat contestația la procesul-verbal

de audit intern nr. 668 din 6 iunie 2002, întocmit de Inspecția de audit public

intern a pârâtei, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel

Craiova.

Prin urmare, în cauza de față,

normele de competență aplicabile sunt cele ale art. 3 pct. 4 din C. proc. civ.,

potrivit căruia, curțile de apel judecă și „în alte materii date prin lege în

competența lor”.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe recurenta F.D. și pârâta Direcția Generală a Finanțelor

Publice a județului Olt, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 aprilie 2003.