ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 789/2003

S-a

luat în examinare cererea de revizuire formulată de L.I. împotriva deciziei

nr.3651 din 14  noiembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție – Secția de

contencios administrativ.

La

apelul nominal au lipsit atât  revizuientul L.I. precum și intimații Ministerul

de Interne și Serviciul de Pensii din cadrul Ministerului de Interne.

Procedura

completă.

S-a

referit  că L.I. a solicitat judecarea cererii în absența sa (fila 10)

C

U R T E A

Asupra

cererii de revizuire de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 20.10.2000, reclamantul L.I. a solicitat  anularea

deciziei nr.122.899/2000 emisă de pârâtul Ministerul de Interne – Serviciul de

pensii și obligarea pârâtului ca, de la  data de 01.10.1999, să-i acorde pensie

militară de serviciu prin recunoașterea vechimii în grupa I de muncă pentru

perioada 1 ianuarie 1969 – 1 februarie 1990, lucrată în funcția de ofițer, arma

poliție judiciară.

Curtea

de Apel Oradea a respins acțiunea prin sentința nr.137/18.12.2000, cu

motivarea  că, din  fișa de pensie și din documentele  întocmite de unitatea militară

la care reclamantul a lucrat până la data ieșirii din cadrele permanente, nu

rezultă vechimea în serviciu de cel puțin 30 de ani, prevăzută  în art.8

alin.2  și art.44 alin.1 lit.a și b din Decretul nr.214/1997 pentru acordarea

pensiei de serviciu.

Recursul

declarat de reclamant împotriva  acestei sentințe a fost respins ca nefondat

prin decizia nr.3651 din 14.11.2001 pronunțată de Curtea Supremă de

Justiție-Secția de contencios administrativ.

Cu

cererea înregistrată la 22 aprilie 2000 și precizată la 3 noiembrie 2002 L.I.  a

solicitat ca  în temeiul art.322 alin.1  pct.5 din Codul de procedură civilă,

să se revizuiască atât  sentința nr.137 din 18 decembrie 2000, cât și decizia

nr.3651 din 14 noiembrie 2001 și pe fond, să fie admisă  acțiunea sa, în sensul

recunoașterii vechimii în grupa I de muncă pentru perioada  1 ianuarie 1969 – 1

februarie 1990 și acordarea pensiei militare de serviciu.

In

motivarea cererii, revizuientul a arătat că, după pronunțarea hotărârii de

instanța de recurs, unitatea militară la care a lucrat i-a comunicat adeverința

nr.32.159 din 17 decembrie 2001 din care rezultă că în  arhiva unității există

documente privind încadrarea în grupa I de muncă a întregii sale activități din

perioada 23.08.1965 – 31.03.1990. Revizuiatul a învederat că, înscrisul nou

este esențial în soluționarea cauzei pentru că dovedește îndeplinirea condiției

de vechime necesară acordării pensiei militare de serviciu, dar nu a avut

posibilitatea să-l prezinte cu ocazia judecății, din  cauza părții potrivnice,

respectiv a ministerului intimat, care a refuzat să depună documentele din

arhiva sa referitoare la încadrarea perioadei lucrată într-o grupă superioară

de muncă.

Curtea

va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr.3651 din 14

noiembrie 2001, constatând  neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.322

alin.1 din Codul de procedură civilă pentru retractarea acestei hotărâri irevocabile

pe calea revizuirii. Potrivit textului de lege susmenționat, se poate cere

revizuirea unei hotărâri dată de instanța de recurs, numai atunci când se evocă

fondul. Cum prin decizia nr.3651 din 14 noiembrie 2001, instanța de recurs nu a

evocat  fondul și a respins  ca nefondat recursul declarat de L.I. se va

respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire  având  ca obiect  această

hotărâre judecătorească.

Pentru

judecarea cererii de revizuire a sentinței nr.137 din 18  decembrie 2000

competența materială aparține Curții de Apel Oradea, conform art.323 alin.1 din

Codul de procedură civilă, care prevede că cererea de revizuire se îndreaptă la

instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

In consecință, revizuirea

hotărârii instanței de fond a fost greșit solicitată la instanța de recurs și

pentru competenta soluționare a acestei cereri, se va  trimite cauza la Curtea

de Apel Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de L.I. împotriva  deciziei

nr.3651 din 14 noiembrie 2001 a Curții  Supreme de Justiție-Secția de contencios

administrativ, ca inadmisibilă.

Trimite

cauza la Curtea de Apel Oradea pentru soluționarea cererii de revizuire a

sentinței nr.137 din 18 decembrie 2000.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  26 februarie 2003.