ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 905/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 905/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în
examinare cererea de revizuire formulată de B.I.împotriva sentinței civile
nr.547 din 23 februarie 2001 a Judecătoriei Caransebeș.
La apelul nominal
s-au prezentat revizuienta B.I.prin mandatarul cu procură B.N.și intimatul T.D.
Procedura
completă.
Mandatarul B.N. a
lăsat la aprecierea instanței, soluția ce se va pronunța.
Intimatul T.D. a
cerut respingerea cererii de revizuire.
C U R T E A
Asupra cererii de
revizuire de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 mai
1996, T.D., în calitate de cumpărător, a chemat în judecată pe Boca Iosefina,
ca vânzător, pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de
act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren înscris în CF 19 Crușovăț.
Judecătoria
Caransebeș, prin sentința civilă nr.714 din 19 februarie 1997, a admis
acțiunea, așa cum a fost formulată.
Tribunalul
Caransebeș, prin decizia civilă nr.1537 din 1 noiembrie 1997, a respins, ca
nefondat, apelul pârâtei.
Curtea de Apel
Timișoara, secția civilă, prin decizia nr.561 din 24 martie 1999 a admis
recursul pârâtei și, evocând fondul cauzei, a respins, ca neîntemeiată,
acțiunea.
Ulterior, la 24
noiembrie 2000, printr-o nouă acțiune, T.D. a chemat în judecată pe Boca
Iosefina, solicitând transformarea antecontractului încheiat în august 1974, în
contract de vânzare-cumpărare a două terenuri, de 2158 mp situat la „zăvoi
fânețe” și 1341 mp la „zăvoi arabil” înscrise în CF 1230 Crușovăț.
Judecătoria
Caranșebeș, prin sentința civilă nr.547 din 23 februarie 2001 a admis acțiunea,
așa cum a fost formulată, cu motivarea că sunt întrunite cerințele legale de
transformare a antecontractului și că excepția puterii de lucru judecat se
înlătură, deoarece, prin obiect și cauză, al doilea recurs nu este identic
celui soluționat prin decizia civilă nr.561 din 24 martie 1999 a Curții de Apel
Timișoara.
Sentința a fost
confirmată în apel prin decizia civilă nr.818 din 4 septembrie 2001 a
Tribunalului Caransebeș și, apoi, în recurs, prin decizia nr.3301 din 28
noiembrie 2001 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.
La data de 28
decembrie 2001, pârâta B.I.a cerut revizuirea acestor din urmă hotărâri,
invocând motive de revizuire prevăzut de art.322 pct.7 C.proc.civ. și arătând
că ele sunt potrivnice deciziei nr.561 din 24 martie 1999 a Curții de Apel
Timișoara, secția civilă.
Cererea de
revizuire este neîntemeiată.
Potrivit art.322
pct.7 C.proc.civ., revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive
potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și
aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Rezultă că textul
are în vedere existența a două hotărâri succesive, care se exclud prin efectul
dispozițiilor art.1201 C.civ., situație care poate atrage anularea celei de a
doua hotărâri, exclusiv însă sub condiția, impusă de aceleași dispoziții, ca
excepția puterii lucrului judecat să nu fi fost soluționată în al doilea
proces.
Or, în speță,
excepția menționată, a fost soluționată definitiv și irevocabil prin hotărârea
a cărei retractare se cere, ceea ce, identic, în temeiul art.1201 C.civ.,
închide și, ca atare, face inadmisibilă calea extraordinară de atac a
revizuirii.
Așa fiind, se
impune respingerea cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată, cererea de revizuire
formulată de B.I.împotriva sentinței civile nr.547 din 23 februarie 2001 a
Judecătoriei Caransebeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 7 martie 2003.