ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 152/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul „G.I.S.N.” Constanța împotriva deciziei nr.35 din 12 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța – Secția comercială. La apelul nominal s-au prezentat recurentul prin consilier juridic C.C.și intimatul „INMH” București prin consilier juridic C.P. Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea, luând act că nu s-au formulat cereri și nu s-au invocat chestiuni prealabile, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților. Reprezentanta recurentului susține oral motivele de recurs și pune concluzii de admitere a acestuia așa cum a fost formulat și susținut în fața Curții, cu cheltuieli de judecată conform documentelor justificative depuse la dosar.

Reprezentantul intimatului pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu cheltuieli de judecată conform documentelor justificative depuse la dosar, după care, Curtea rămâne în pronunțare. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Constanța la data de 3 septembrie 1998 reclamantul „G.I.S.N.” Constanța a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul „INMH” București, instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 37.532.509 lei, contravaloare diferență factură și a sumei de 46.994.454 lei, majorări de întârziere.

În susținerea pretențiilor deduse judecății reclamantul invocă operațiunea de remorcare de către acesta a navei „C.”, aparținând pârâtului „INMH”, prestație pentru care pârâtul nu a achitat o diferență de 37.532.509 lei. Prin sentința nr.339 din 7 decembrie 2000, Tribunalul Constanța – secția maritimă și fluvială, a respins acțiunea principală a reclamantei ”G.I.S.N.” Constanța. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond reține că pârâtul „INMH” nu poate fi ținut la plata contravalorii serviciilor de remorcaj deoarece reclamantul „G.I.S.N.” Constanța nu și-a îndeplinit obligația de remorcare a navei în portul Constanța, conform convenției emise. Împotriva hotărârii instanței de fond ,a declarat recurs reclamantul „G.I.S.N.” Constanța invocând netemeinicia și nelegalitatea acesteia.

Apelul reclamantului a fost respins ca nefondat ,prin decizia nr.35 din 12 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța – Secția comercială. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel reține, prin prisma motivelor invocate de apelantul reclamant că, instanța de fond în mod corect a respins acțiunea principală ca nefondată. Împotriva deciziei pronunțate în apel, a declarat recurs reclamantul „G.I.S.N.” Constanța, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.9 și 22 Cod Procedură Civilă și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Recursul reclamantului „G.I.S.N.”Constanța este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, din actele dosarului, se constată că, în mod corect instanța de apel a apreciat că după data de 14 septembrie 1996 nu a mai existat forță majoră și că în absența unui pericol real operațiunile efectuate sunt de remorcaj și nu de salvare. De asemenea, se constată că, reclamantul nu și-a îndeplinit obligația de remorcare a navei ”C.” în portul Constanța. Totodată, din actele dosarului se constată că, remorcherul reclamantului a plecat spre Constanța fără a remorca nava pârâtului, pe care a părăsit-o din proprie inițiativă încălcând astfel convenția dintre părți, staționarea remorcherului fiind nejustificată, pe cale de consecință pârâtul „INMH” nedatorând plata contravalorii prestațiilor de remorcare.

Așadar, criticile formulate de recurent, deciziei instanței de apel ,nu pot fi primite, acestea fiind fără suport legal. În consecință, cum apărările recurentului apar ca neîntemeiate, instanța de recurs urmează a dispune în sensul respingerii, ca nefondat, a recursului pârâtului „G.I.S.N.” Constanța. Așa fiind, Curtea, PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de reclamantul „G.I.S.N.” Constanța împotriva deciziei nr.35 din 12 aprilie 2001 a Curții de Apel Constanța – Secția Comercială, ca nefondat. IREVOCABILĂ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2003.