ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2122/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 264 din 19 ianuarie 2001,

Tribunalul București a admis acțiunea reclamantei SC C.H.I. SA Constanța și a

obligat pe pârâta, SC G.M.T. SRL București, la plata sumei de 3.236.076.032 lei,

reprezentând contravaloare servicii portuare, plus 1.431.577.617 lei penalități

de întârziere și 63.156.536 lei cheltuieli de judecată, respingând cererea de

executare vremelnică.

Curtea de Apel București, secția comercială, prin

decizia civilă nr. 1378 din 6 noiembrie 2001, a admis apelul pârâtei, a

schimbat în parte sentința civilă de mai sus, în sensul că a admis în parte

acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâtă la plata sumei de 2.153.132.802 lei,

reprezentând contravaloare prestații, 739.110.646 lei penalități de întârziere

și 53.617.434 lei cheltuieli de judecată, menținând restul dispozițiilor, cu

obligarea intimatei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată în apel, în

sumă de 60.710.768 lei.

Împotriva acestei soluții, reclamanta a declarat

recurs, solicitând, în esență, admiterea acțiunii sale pentru suma totală de

3.887.525.425 lei, sumă menționată în precizările acțiunii sale, deci, prin

obligarea pârâtei și la plata penalităților, în sumă de 985.283.977 lei, care

nu i-au fost acordate, în mod greșit, de instanța de apel.

Recursul reclamantei este nefondat pentru cele ce se

vor arăta în continuare.

Din examinarea susținerilor pe care reclamanta le

face prin recursul de față, în raport cu actele de la dosar și lucrările

raportului de expertiză întocmit în cauză, se constată că acestea nu sunt de

natură a conduce la casarea hotărârii atacate, întrucât nu sunt îndeplinite

nici una dintre situațiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În speță, trebuie reținut că reclamanta și-a precizat

acțiunea, în raport cu concluziile expertului, solicitând obligarea pârâtei la

plata sumei de 2.193.132.802 lei contravaloare servicii portuare și

1.724.394.623 lei penalități de întârziere, deci, în total, 3.877.527.425 lei.

Soluția instanței de apel s-a fundamentat corect pe modul

de calcul practicat prin verificările expertului și a reținut, în sarcina

pârâtei, suma de 2.153.132.802 lei, reprezentând preț prestații, sumă

recunoscută, de altfel, de către reclamantă și 739.110.646 lei penalități de

întârziere în plată, această ultimă sumă fiind necontestată printr-un eventual contracalcul

făcut de recurenta-reclamantă, care să arate în ce constă eroarea, nici în

ciclul procesual precedent și nici în fața acestei instanțe.

Limitându-și, practic, criticile din recurs numai sub

aspectul neacordării unei diferențe de 985.283.977 lei, reprezentând

penalitățile de întârziere cerute, fără să prezinte un mod de calcul pentru a

fi verificat de instanță și fără să arate în ce constă greșeala expertului și a

hotărârii atacate, reclamanta face afirmații nedovedite, care nu pot fi

primite.

În consecință, recursul reclamantei va fi privit, ca nefondat,

și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta, SC C.H.I.

Constanța SA, împotriva deciziei nr. 1378 din 6 noiembrie 2001 a Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 8 aprilie

2003.