ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2437/2003

La data de 21 mai 2003 s-a luat în

examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul local al Municipiului Cluj

Napoca împotriva deciziei civile nr.5 din 16 ianuarie 2002 a Curții de Apel

Cluj – Secția civilă.

Dezbaterile

au fost consemnate în încheierea cu data de 21 mai 2003, care face parte

integrantă din prezenta iar pronunțarea s-a amânat la 5 iunie 2003.

CURTEA,

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Parohia

Romano Catolică Sf. Mihai a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul

local al municipiului Cluj Napoca și Casa municipală de cultură Cluj pentru a

se constata nulitatea actului de preluare în favoarea statului a imobilului

situat în Cluj Napoca str.Maramureșului nr.187 înscris în C.F. nr.22670 Cluj

Napoca cu nr.top. 19547-19549/II reprezentând apartament cu 2 săli, 1 cameră și

trotuar, urmând a se dispune radierea înscrierilor din C.F. nr.22670 efectuate

în faza încheierii de C.F. nr.1167/30.V.1951 și  alipirea corpului funciar

înscris din această carte funciară la corpul funciar înscris în C.F. nr.22669

Cluj Napoca ser. A+2, 19547 – 19549/III în favoarea reclamantei.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că apartamentul în

discuție face parte dintr-un imobil cu mai multe apartamente înscris în C.F.

nr.2367 Cluj Napoca și a fost preluat de stat în baza Decretului nr.176/1948

privind naționalizarea bunurilor școlare.

Dar,

potrivit actului normativ menționat, erau supuse naționalizării „bunurile

mobile și imobile ce au aparținut bisericilor, congregațiilor, comunităților

religioase, asociațiilor particulare, cu sau fără scop lucrativ și în general

particularilor persoanelor fizice sau juridice și au servit funcționării

școlilor de învățământ trecute, conf. art.35 din legea învățământului public la

stat”.

Or,

imobilul în litigiu nu a fost niciodată destinat vreunui scop didactic, el

făcând parte dintr-un ansamblu de clădiri cu destinație  clericală romano

catolică, împrejurare ce rezultă cu evidență din cercetarea cărților  funciare.

În

susținerea acțiunii reclamanta a invocat și dispozițiile art.6 alin.2 și 3 din

Legea nr.213/1998 cu privire la proprietatea publică și regimul juridic al

acesteia.

Tribunalul

Cluj, secția civilă, prin sentința nr.317/11.IX.2001 a admis acțiunea și a

constatat nulitatea preluării de către Statul Român a imobilului situat în

municipiul Cluj Napoca, str.Maramureșului nr.187, înscris în C.F. nr.22670 Cluj

Napoca cu nr.top. 19547-19549/II reprezentând apt. nr.2 compus din 2 săli, o

cameră și trotuar.

S-a

dispus rectificarea C.F. în sensul radierii dreptului de proprietate al

statului, înscris sub  B1 în C.F. nr.22670 Cluj Napoca cu nr.top19547-19549/II

și al reînscrierii dreptului de proprietate al reclamantei Parohia

romano-catolică Sf.Mihai Cluj Napoca.

S-a

dispus alipirea corpului funciar de sub A+1 din C.F. nr.22670 Cluj Napoca cu

nr.top. 19547-19549/II la corpul funciar de sub A+2 din C.F. nr.22669 Cluj

Napoca cu nr.top. 19547-19549/III  și sistarea în consecință a C.F. nr.22670

Cluj Napoca.

Instanța

a reținut că imobilul în litigiu a fost preluat de stat fără titlu valabil

întrucât nu a fost inclus în anexa la Decretul nr.176/1948 și nu se încadra

nici  în  categoria  imobilelor  menționate în art.2 din decret ca fiind

naționalizate in rem, neavînd niciodată destinația de școală sau vreo altă

destinație conexă, nefiind folosit în scop didactic, ci ca loc de întîlnire,

recreere și desfășurare a unor activități culturale în special de enoriașii

bisericii romano-catolice.

Capetele

de cerere privind rectificarea C.F. în sensul alipirii parcelelor într-un

singur corp funciar și radierea dreptului de proprietate al statului au fost

considerate întemeiate în raport de dispozițiile art.36 pct.1 și art.44 din

Legea nr.7/1996 a Cadastrului și publicității imobiliare.

Curtea

de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr.5/16.I.2002, a respins ca

nefondate apelurile declarate de Consiliul local al municipiului Cluj Napoca și

Casa municipală de cultură Cluj Napoca împotriva sentinței nr.3171/11.X.2001 a

Tribunalului Cluj, secția civilă pe care a menținut-o cu aceeași motivare.

În

contra acestei decizii a declarat recurs Consiliul local al municipiului Cluj

Napoca invocând motivul de casare prev. de art.304 pct.3 C. proc.civ. și

susținând în esență că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu

titlu valabil respectiv art.1 și 2 din Decretul nr.176/1948 care prevedeau

naționalizarea unor categorii de unități de învățământ ca grădinițe, licee

industriale, colegii, deci toate formele de învățământ atât  preuniversitar,

cât și universitar. Înscrierea statului în C.F. s-a făcut în baza Încheierii

Tribunalului popular al orașului Cluj, secția cărților funciare nr.1167/1951.

S-au mai invocat și dispozițiile art.2,3 și 6 din Legea nr.213/1998.

La

termenul din 21.V.2003 s-a pus în discuție incidența în cauză a dispozițiilor

O.U.G. nr.94/19.06.2000 privind retrocedarea unor bunuri mobile care au

aparținut cultelor religioase din România, respectiv temeiul juridic în

virtutea căruia reclamanta își poate îndrepta pretențiile împotriva pârâților

și susține acțiunea.

Recursul

este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Reclamanta

Parohia Romano-Catolică Sf.Mihai a investit instanțele judecătorești cu

soluționarea unei acțiuni având trei capete de cerere. Primul viza constatarea

nulității actului de preluare de către stat a imobilului situat în Cluj Napoca

str. Maramureșului nr.187 înscris  în C.F. nr.22670 Cluj Napoca cu nr.top.

19547-19549/II invocîndu-se aplicarea eronată a dispozițiilor Decretului

nr.176/1948 pentru trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor

congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru

funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic  sau

profesional. Al doilea viza radierea înscrierilor efectuate în baza încheierii

de C.F. nr.1167/30.V.1951 din C.F. nr.22070 Cluj Napoca. Al treilea solicita

alipirea corpului funciar înscris în C.F. nr.22669 Cluj Napoca nr.ser A+2,

nr.top 19547-19549/III în favoarea reclamantei.

Prin

scopul urmărit de reclamantă, respectiv redobândirea în proprietate a

imobilului înscris în C.F. nr.22670 Cluj Napoca acțiunea este una reală

imobiliară și  petitorie.

Potrivit

art.1 din O.U.G. nr.94/29.06.2000 (publicată în Monitorul Oficial, partea I

nr.308/4.07.2000) astfel cum a fost aprobată prin Legea nr.501/11.07.2002,

imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate

în mod abuziv, cu sau fără titlu, de  Statul Român, de organizațiile

cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada  6.03.1945 –

22.XII.1989, altele decât  lăcașele de cult, compuse din consatrucții împreună

cu terenul aferent, existente în natură, se retrocedează foștilor proprietari,

în condițiile prezentei ordonanțe. Conform art.3 alin.1 din ordonanță, în toate

cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prev. de art.1 se pot depune la

comisia specială de retrocedare, iar potrivit art.4 alin.6 din acest act

normativ, deciziile Comisiei Speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu

contestație la instanța de contencios administrativ în a cărei rază teritorială

este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea

acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este

supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr.29/1990.

În

speță, acțiunea a fost pronunțată direct la instanța de judecată la 31.I.2001,

după intrarea în vigoare a menționatei ordonanțe (4.07.2000).

Pe

cale de consecință și în raport de obiectul cererii în justiție, instanța

avea  obligația  de  a  judeca  litigiul  în  cadrul legal corespunzător pretențiilor

formulate, chiar dacă în cuprinsul acțiunii s-au invocat alte temeiuri

juridice.

În

acest scop era necesar să se pună în discuția părților temeiul juridic care

poate duce la dezlegarea pricinii, respectiv incidența dispozițiilor O.U.G.

nr.94/2000 având în vedere că acțiunea a fost promovată  posterior intrării ei

în vigoare.

Astfel

fiind, recursul urmează a fi admis, a casa hotărârile pronunțate în cauză și a

trimitre dosarul pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

pârâtul Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei civile

nr.5 din 16 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția civilă.

Casează decizia atacată

precum și sentința nr.317 din 11 septembrie 2001 a Tribunalului Cluj – Secția

civilă și trimite cauza acestei din urmă instanțe pentru rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi

5 iunie  2003.