ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.10.2005

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8035/2005

HOTĂRÂRE
17.10.2005
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8035/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 317 din 11 septembrie 2001

pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată

de reclamanta Parohia Romano–Catolică Sfântu Mihai, cu sediul în municipiul

Cluj Napoca, în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca

și Casa municipală de cultură Cluj, a fost constatată nulitatea preluării de

către Statul Român a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în C.F.

22670 Cluj, nr. top 19547–19549/II, compus din apartamentul nr. 2 și a fost

dispusă în mod corespunzător rectificarea cărții funciare, soluție confirmată

prin decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Ambele hotărâri au fost casate, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj, prin decizia nr. 243 din 5

iunie 2003, pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă.

Rejudecând cauza, Tribunalul Cluj, secția

civilă, a pronunțat decizia nr. 1094 din 11 noiembrie 2003 prin care a fost

respinsă acțiunea, ca inadmisibilă, reținându-se că, prin decizia de casare a

Curții Supreme de Justiție s-a statuat că în cauză sunt incidente prevederile O.U.G.

nr. 94/2000, situație în care se aplică legea specială, iar nu dreptul comun.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței pronunțate de instanța de trimitere a fost respins, ca

nefondat prin decizia nr. 504/A din 3 martie 2004, pronunțată de Curtea de Apel

Cluj, secția civilă.

Împotriva susmenționatei decizii a

declarat recurs reclamanta Parohia Catolică Sfântu Mihai, cu sediul în Cluj,

încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. și susținând în

esență că i-a fost încălcat liberul acces la justiție în condițiile în care O.U.G.

nr. 94/2000 nu era aplicabilă la data introducerii acțiunii; ci abia din data

de 6 noiembrie 2002 când au apărut Normele metodologice și a fost înființată

Comisia specială la care se referă prevederile ordonanței.

Recursul este fondat, pentru

considerentele ce vor urma:

Curtea Supremă de Justiție, secția

civilă, prin decizia nr. 2437 din 5 iunie 2003, nu a dezlegat problema de drept

privitoare la admisibilitatea acțiunii, raportat la prevederile O.U.G. nr.

94/2000, excepție invocată la termenul din 21 mai 2003, ci a casat deciziile

pronunțate în primul ciclu procesual, cu trimiterea cauzei, spre rejudecare,

tribunalului, pentru a fi pus în discuția părților temeiul juridic al acțiunii,

spre a fi soluționată această excepție, situație în care nu sunt aplicabile

prevederile art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

Prin O.U.G. nr. 94/2000, a fost

reglementată, procedura specială privind retrocedarea unor imobile care au

aparținut cultelor religioase, iar, prin art. 1 pct. 9 din această ordonanță

s-a prevăzut că cererile de retrocedare se pot depune la Comisia specială de

retrocedare, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de

aprobare a acesteia.

O.U.G. nr. 94/2000 a fost publicată

în Monitorul Oficial la data de 4 iulie 2000, iar Legea nr. 501/2002, de

aprobare a acestei ordonanțe a fost publicată la data de 31 iulie 2002, dată la

care acțiunea introdusă la 31 ianuarie 2001 se afla deja în curs de judecată.

Așa fiind, se constată că în mod

greșit au considerat instanțele că în cauză nu este aplicabil dreptul comun, ci

legea specială, ceea ce a condus la respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

În consecință, conform art. 313 C.

proc. civ., urmează a fi casate ambele hotărâri și a fi trimisă cauza, spre

soluționare, tribunalului, raportat la prevederile art. 297 alin. (1) din

același cod, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005.

Admite recursul declarat de pârâta Parohia Catolică

Sfântu Mihai împotriva deciziei civile nr. 504/A din 3 martie 2004 a Curții de

Apel Cluj, secția civilă.

Casează susmenționata decizie precum și sentința civilă nr.

1094 din 11 noiembrie 2003 a Tribunalului Cluj secția civilă și trimite cauza

aceluiași tribunal pentru soluționarea acesteia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

17 octombrie

2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82652)
cu evidență din cercetarea cărților funciare. Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința nr.3171/11.IX.2001 a admis acțiunea. S-a dispus rectificarea C.F. în sensul radierii dreptului de proprietate al statului, înscris sub B1 în C.F. nr
ÎCCJ 2003-06-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2437/2003
Prin scopul urmărit de reclamantă, respectiv redobândirea în proprietate a imobilului înscris în C.F. nr.22670 Cluj Napoca acțiunea este una reală imobiliară și petitorie. Potrivit art.1 din O.U.G. nr.94/29.06.2000 (publicată în Monitorul O
ÎCCJ 2005-09-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă din 13 august 2002 introdusă la Tribunalul Cluj, ulterior precizată, reclamanții S.L., S.B. și B.G. au chemat în judecată pe pârâții
ÎCCJ 2004-04-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2908/2004
Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 1927 din 13 februarie 2002 petenții Z.M. și M.S. au solicitat anularea dispoziției nr. 77 din 9 ianuarie
ÎCCJ 2005-03-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2086/2005
a solicitat rectificarea cărții funciare, pentru cele două apartamente, astfel încât cauza de față trebuie suspendată până la soluționarea acelui dosar; că potrivit Legii nr. 550/2002, are posibilitatea să cumpere acele apartamente și că, d
Sursă