ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 225/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la

data de 11 decembrie 2003, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a chemat

în judecată Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri

imobile care au aparținut cultelor religioase din România și Fundația C.,

solicitând anularea deciziei nr. 114 din 5 noiembrie 2003, prin care primul

pârât a dispus retrocedarea în favoarea celei de-a doua pârâte, a nudei

proprietăți a imobilului înscris în C.F. nr. 92 nr. top 9026/2 corp III și

9027/2 corp I și II, menținându-se pe o perioadă de 5 ani destinația actuală a

construcției.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea

Statului Român, în temeiul Decretului nr. 176/1948, clădirile făcând parte din

domeniul public al municipiului Cluj Napoca, în folosința Ministerului

Educației și Cercetării și fiind sediul Școlii de Artă și al Grădiniței de

copii nr. 2.

În opinia reclamantului,

soluția cea mai convenabilă ar fi fost acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent,

în condițiile Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 205

din 10 februarie 2004, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că imobilele în litigiu au fost proprietatea

tabulară a Comunității Evreilor din Cluj, fiind preluate de stat, prin Decretul

nr. 176/1948.

Potrivit O.U.G. nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase

din România, act normativ derogatoriu de la dispozițiile de drept comun ale

Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 213/1998, s-a instituit cadrul legal pentru

repararea abuzurilor săvârșite, titularul dreptului având opțiunea între

restituirea în natură sau prin echivalent.

Sub aspectul legalității

deciziei, instanța a reținut că au fost respectate toate prevederile legale

incidente în cauză, respectiv O.U.G. nr. 94/2000, Legea nr. 501/2002, de

modificare a ordonanței și respectiv H.G. nr. 1164/2002, privind normele de

aplicare a acesteia.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, reclamantul a arătat

că, întrucât imobilele, trecând cu titlu în proprietatea Statului Român, fac

parte din domeniul public al municipiului, comisia specială de retrocedare ar

fi putut și trebuia să opteze pentru soluția de restituire cea mai convenabilă,

în sensul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Legii nr.

10/2001.

Examinând cauza, în raport cu

motivul invocat și având în vedere și prevederile art. 304 și 304

1

C.

proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins

ca atare.

Astfel, se reține că decizia

contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 94/2000,

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase

din România, prevederi care nu conțin în privința restituirii, nici o

distincție privind apartenența bunului, la domeniul public sau privat al

statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Această împrejurare nu poate

constitui un motiv pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, în

condițiile în care, potrivit art. 1 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000,

solicitantul imobilului afectat unor activități de interes public din

învățământ, cercetare sau sănătate, poate opta între restituirea nudei

proprietăți și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

Întrucât pârâta Fundația C.,

aparținând Federației Comunităților Evreiești din România, a optat pentru

restituirea nudei proprietăți, comisia specială a făcut în mod corect aplicarea

prevederilor art. 1 alin. (6) lit. a) din O.U.G. nr. 94/2000, dispunând

retrocedarea și menținerea pe o durată de 5 ani, a destinației actuale a

imobilului, aceea de școală și grădiniță.

În raport cu cele expuse mai

sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 205

din 10 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 ianuarie 2005.