Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2002
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 813/2003

HOTĂRÂRE
28.05.2002
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 813/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2002)

S-a luat în examinare recursul declarat de Societatea Comercială Plastvilcom S.A. – Râmnicu Vâlcea împotriva sentinței civile nr.58/F-C din 20 mai 2002 a Curții de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat intimatul-pârât Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor reprezentat de consilierul juridic N.I. Au lipsit recurenta-reclamantă Societatea Comercială „P” S.A. și intimata Societatea Comercială „G.T.” SA. Procedura completă. Curtea a pus în discuție, din oficiu, tardivitatea declarării recursului. Reprezentanta Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a pus concluzii de respingere a recursului ca tardiv declarat.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr.58/F-C din 20 mai 2002, Curtea de Apel Pitești, Secția de contencios administrativ, a disjuns cererea reconvențională formulată de SC „G.T.” SA împotriva reclamantei SC „P.” SA și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Vâlcea. Prin aceeași sentință, instanța a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea acțiunii privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 07 nr.0634/2000 formulată împotriva Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor precum și a SC „G.T.”SA. Nemulțumită de soluția declinării cauzei, reclamanta SC „P.” SA a declarat recurs, susținând că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

În acest sens, recurenta afirmă că obiectul cererii reconvenționale îl constituie un raport juridic de drept civil, așa încât, competența de soluționare aparține judecătoriei, iar nu tribunalului ca instanță comercială. Mai înainte de a intra în cercetarea motivului de casare invocat prin cererea de recurs, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților prezente tardivitatea declarării recursului. Excepția este fondată pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. Potrivit art.158 alin.(3) combinat cu art.302 din Codul de procedură civilă, recursul împotriva hotărârii prin care instanța se declară necompetentă, se poate exercita în termen de 5 zile de la pronunțare și se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.

Or, în cauză, recursul Societății Comercială „P” SA a fost declarat și depus la Curtea de Apel Pitești la data de 19 iulie 2002 (data poștei, fila 4), iar hotărârea atacată a fost pronunțată la 28 mai 2002. Se constată, așadar, că recursul este tardiv declarat.

DECIDE: Respinge recursul declarat de Societatea Comercială „P” SA împotriva sentinței civile nr.58/F-C din 20 mai 2002 a Curții de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ, ca tardiv formulat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 402/2003
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 19 din 14 februarie 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă în parte acț
ÎCCJ 2003-10-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3069/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 16 decembrie 2002, reclamanta D.D. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Păduri
ÎCCJ 2003-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2188/2003
S-au luat în examinare recursurile reclarate de reclamantul D.M.D.și de pârâtele S.C. „B.O.” SRL - Râmnicu Vâlcea și S.C. „B.” SRL – Râmnicu Vâlcea împotriva deciziei nr.6/A din 7 februarie 2002 a Curții de Apel Pitești – secția civilă. La
ÎCCJ 2005-04-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2513/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 134/F-C din 4 octombrie 2000, pronunțată în fond după casare de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ
ÎCCJ 2003-02-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 822/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de S.C. „A” SA Zalău împotriva sentinței civile nr.970 din 28 iunie 2001 a Curții de Apel București – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat: recurenta pârâtă S.C. „A” SA Za
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă