ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1498/2003

S-a luat în examinare

recursul declarat de Asociația Profesională Română de Comunicații prin Cablu

(APRCC) Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr.380 din 25 septembrie 2002 a

Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal s-a

prezentat recurenta-reclamantă Asociația Profesională Română de Comunicații

prin Cablu (APRCC) Cluj-Napoca reprezentată de avocat, lipsind

intimatele-pârâte Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj,

precum și Administrația financiară a municipiului Cluj-Napoca.

Procedura completă.

Avocatul a depus dovada

timbrării recursului (fila 17) și a solicitat admiterea acestuia, potrivit

motivelor dezvoltate în scris, casarea sentinței atacate și în fond, admiterea

acțiunii.

Procurorul a pus concluzii

pentru respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca

legală și temeinică.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în

judecată înregistrată sub nr.139 din 23 octombrie 2001 la Judecătoria

Cluj-Napoca, reclamanta Asociația Profesională Română de Comunicații prin

Cablu, în contradictoriu cu pârâtele Administrația finanțelor Publice

Cluj-Napoca și Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj a solicitat anularea

obligațiilor de plată stabilite prin procesul verbal încheiat la data de 19

septembrie 2001, referitor la taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe

veniturile realizate de nerezidenți, cu majorările de întârziere aferente.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că, în mod greșit organul de control a apreciat că,

reclamanta are obligația de colectare și virare a TVA pentru veniturile

obținute din organizarea unor expoziții, venituri din penalități din neplata la

termen a contribuțiilor, venituri din taxa pe expoziție și venituri din

servicii, întrucât în speță sunt incidente dispozițiile art.3 din O.U.G.

nr.17/2000 și pct.2.3 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000, care prevăd această

scutire, sumele încasate de către reclamantă reprezentând contravaloarea

prestațiilor efectuate de aceasta, în cadrul activității sale, specifice

autorizate.

În privința veniturilor din

penalități percepute ca urmare a achitării cu întârziere a contribuțiilor de

participare, reclamanta a susținut că sunt incidente dispozițiile art.14 lit.b

din O.U.G. nr.17/2000, raportat la art.8.15 din Norme.

Reclamanta a criticat

procesul-verbal de control și în privința celor reținute referitor la

impozitele pe veniturile realizate de nerezidenți. Ulterior, în cadrul

procedurii administrative prealabile, Ministerul Finanțelor Publice a

soluționat prin Decizia nr.2056 din    29 decembrie 2001, contestația

reclamantei.

Emiterea actului

administrativ atacat de reclamantă a determinat declinarea competenței, prin

Încheierea nr.113 din 14 ianuarie 2002 în favoarea Curții de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj –

Secția comercială și de contencios administrativ prin Sentința civilă nr.380

din 25 septembrie 2002, a respins cererea de chemare în judecată formulată de

reclamanta Asociația Profesională Română de Comunicații prin Cablu Cluj-Napoca împotriva

pârâtelor Administrația finanțelor publice Cluj-Napoca și Direcția Generală a

Finanțelor Publice a județului Cluj.

În motivarea soluției s-a

reținut, în baza raportului de expertiză întocmit în cauză că, reclamanta

datorează plata TVA, întrucât veniturile obținute de aceasta sunt venituri de

natură economică, iar cifra de afaceri a depășit suma de 50.000.000 lei.

S-a reținut de asemenea că,

a rămas fără obiect capătul de cerere privind anularea obligațiilor de plată

referitoare la impozitul pentru veniturile realizate de nerezidenți, cu

majorările de întârziere aferente, întrucât prin Decizia nr.2056/2001 a

Ministerului Finanțelor Publice, aceste obligații de plată au fost înlăturate.

Nu s-a dispus măsura întoarcerii executării, întrucât reclamanta nu a depus

dovada achitării respectivelor sume și nici reducerea onorariului expertului

sau obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, acțiunea fiind

respinsă.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs reclamanta Asociația Profesională Română de Comunicații prin

Cablu Cluj-Napoca, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând

în esență că, greșit s-a reținut ca rămas fără obiect capătul de cerere privind

anularea obligațiilor de plată referitoare la impozitul pe veniturile realizate

de nerezidenți, cu majorările de întârziere aferente; greșit nu s-a dispus

întoarcerea executării pentru plata unor sume mai mari decât cele datorate.

Examinând sentința atacată

în raport cu criticile formulate, probele administrate în cauză și dispozițiile

legale incidente pricinii, se constată că recursul nu este fondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Capătul de cerere privind

anularea în parte a obligațiilor de plată referitoare la impozitul pe

veniturile realizate de nerezidenți cu majorările de întârziere aferente se

constată că a rămas fără obiect, întrucât prin Decizia nr.2056 din 29 decembrie

2001 a Ministerului Finanțelor Publice a fost anulat procesul-verbal nr.14567

din 20 septembrie 2001 pentru capitolul privind impozitul pe venitul

persoanelor nerezidente, în sumă de 338.309.460 lei și majorările de întârziere

aferente în sumă de 180.313.734 lei (dosar judecătorie filele 56-65),

împrejurare reținută corect de instanța de fond.

Motivele de recurs

referitoare la întoarcerea executării pentru plata unor sume mai mari decât

cele datorate sau diminuarea onorariului de expert – apar ca cereri noi care,

în conformitate cu prevederile art.316 raportat la art.294(1) Cod procedură

civilă nu pot fi invocate în fața instanței de recurs, astfel că nu se vor avea

în vedere și nu se analizează în prezenta hotărâre.

Așa fiind, recursul

declarat de reclamantă este nefondat și urmează a fi respins ca atare, instanța

făcând o apreciere corectă a probelor administrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat

de Asociația Profesională Română de Comunicații prin Cablu (A.P.R.C.C.)

Cluj-Napoca împotriva Sentinței civile nr.380 din 25 septembrie 2002 a Curții

de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.