ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 537/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 27 aprilie 2001, reclamanta SC M. SRL Iași a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, anularea deciziei nr. 15/2001 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Iași, a hotărârii nr. 63/2000 a Administrației Financiare Iași și procesul-verbal din 16 octombrie 2000, încheiat de Administrația Financiară Iași.

Prin sentința civilă nr. 56/2002 a Curții de Apel Iași, acțiunea a fost admisă în parte, s-au anulat actele atacate, reclamanta a fost exonerată de la plata sumei de 410.647.985 lei, diferență impozit pe profit și majorări de întârziere, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași a fost obligată la 1.303.000 lei, cheltuieli de judecată și s-a respins acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași și Administrația Financiară Iași, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat că sentința nu este motivată în drept, că soluția este greșită, deoarece suma de 814.445.055 lei a intrat ca venit în patrimoniul reclamantei, astfel încât este impozabilă.

În temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a fost discutat temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., întrucât la soluționarea cauzei nu a participat și Administrația Financiară Iași care a emis procesul-verbal de control și hotărârea nr. 63/2000, acte atacate prin acțiune.

Verificând cauza în funcție de acest motiv de recurs, care se analizează cu prioritate, Curtea constată că este fondat recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași.

Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 29/1990, coroborate cu dispozițiile art. 85 C. proc. civ., instanța de fond avea obligația să citeze în cauză toate părțile, respectiv autoritățile emitente ale actelor atacate prin acțiune. Cum Administrația Financiară Iași, care a emis procesul-verbal din data de 16 octombrie 2000 și hotărârea nr. 63/2000, nu a figurat la judecarea în fond a pricinii, se impune casarea sentinței, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ.

Instanța de rejudecare urmează să citeze și Administrația Financiară Iași și să analizeze criticile privind fondul cauzei.

În ce privește recursul declarat de Administrația Financiară Iași, acesta va fi respins, fiind declarat de o persoană fără calitate, întrucât această autoritate nu a fost parte la soluționarea în fond a acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Administrația Finanțelor Publice a municipiului Iași, împotriva sentinței civile nr. 56/CA din 22 mai 2002 a Curții de Apel Iași, ca fiind formulat de o persoană fără calitate.

Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Iași împotriva aceleiași sentințe.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2003.