ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 910/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava în nume propriu și al Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.97 din 10 iulie 2002 a Curții de Apel Suceava – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice prin consilierul juridic V.C.S. și intimata-reclamantă SC „C.” SRL prin consilierul juridic I.M., lipsind recurentele-pârâte Garda Financiară Suceava și D.G.F.P. a județului Suceava. Procedura completă. Consilierul juridic V.C.S. a susținut recursul, solicitând admiterea acestuia cu referire la motivele scrise. Reprezentantul intimatei-reclamante SC „C.” SRL a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

Procurorul precizând că instanța de fond a soluționat cauza fără îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de lege, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.97 pronunțată la data de 10 iulie 2002 în dosarul nr.3094/2002, Curtea de Apel Suceava, Secția comercială și de contencios administrativ, judecând după casare, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. „C.” SRL și a anulat dispoziția nr.45 din 8 septembrie 2000 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava, decizia nr.1646 din 30 noiembrie 2000 emisă de Ministerul Finanțelor Publice și procesul-verbal de control încheiat de Garda Financiară – Secția Suceava, exonerând-o de plata sumei de 517.416.124 lei, taxă pe valoarea adăugată și majorări de întârziere aferente.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că actele administrative atacate sunt nelegale și netemeinice, societatea comercială reclamantă nefiind datoare la bugetul de stat cu sumele stabilite și menținute de către organele fiscale, întrucât a făcut dovada achitării taxei pe valoarea adăugată. Împotriva acestei soluții a formulat recurs D.G.F.P. Suceava, în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, susținând, în esență, că prin hotărârea pronunțată, instanța de fond s-a substituit organelor fiscale care nu procedaseră la soluționarea pe fond a contestației formulate de societatea comercială. Recursul este întemeiat. Prin dispoziția nr.45 din 08 septembrie 2000 emisă de D.G.F.P.

Suceava, s-a dispus respingerea contestației formulate de către S.C. „C.” SRL a împotriva procesului-verbal de control încheiat de Garda Financiară – Secția Suceava, reținându-se că aceasta nu fusese depusă în termenul legal, iar prin decizia nr.1646 din 30 noiembrie 2000 emisă de Ministerul Finanțelor Publice, această soluție a fost menținută. Este adevărat că, ulterior, instanța de contencios administrativ a constatat în mod definitiv și irevocabil că SC „C.” SRL formulase contestația respectivă în termen, dar organele fiscale nu se pronunțaseră pe fond asupra acestei contestații care viza măsuri privind taxa pe valoarea adăugată. Or, potrivit prevederilor art.3 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, cererile privind stabilirea taxelor și impozitelor se soluționează de către organele prevăzute de legea specială, în condițiile stabilite de acestea, adică în condițiile O.U.G.

nr.13/2001, privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele din sistemul Ministerului Finanțelor Publice. Procedând la judecarea pe fond a acțiunii, Curtea de apel s-a substituit organelor prevăzute de O.U.G. nr.13/2001 care nu soluționaseră contestația pe fond și a pronunțat astfel o hotărâre nelegală și netemeinică. Având în vedere aceste considerente, recursul va fi admis, sentința atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă la D.G.F.P. Suceava, care este competentă să soluționeze pe fond contestația formulată de SC „C.” SRL împotriva procesului-verbal încheiat de Garda Financiară – Secția Suceava.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava în nume propriu și al Ministerului Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.97 din 10 iulie 2002 a Curții de Apel Suceava – Secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza pentru competentă soluționare la Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2003.