ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 78/2003

HOTĂRÂRE
16.01.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 78/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 150,

pronunțată la data de 15 martie 2001, în dosarul nr. 891/A/2000, Curtea de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de

reclamanta SC F.C. SRL Craiova și a anulat decizia nr. 188/1999, emisă de Ministerul

Finanțelor Publice și procesul-verbal de control încheiat la 20 februarie 1998.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta a chemat în judecată

Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj și

Garda Financiară, cerând anularea actelor administrative emise de aceste

autorități publice și exonerarea de la plata sumei de 158.314.045 lei.

Prin sentința civilă nr. 929/1999,

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis în parte

acțiunea și a anulat parțial actul de control și actele administrative

jurisdicționale, menținând obligarea reclamantei la plata sumei de 1.584.333

lei, la bugetul de stat.

Recursul formulat de autoritățile

fiscale a fost admis prin decizia nr. 2078/09 iunie 2000 a Curții Supreme de

Justiție, secția de contencios administrativ, care a trimis cauza pentru

rejudecare, aceleiași instanțe, reținându-se că raportul de expertiză pe care

instanța de fond și-a fundamentat soluția, este greșit, referindu-se la lunile

noiembrie și decembrie 1997, în timp de perioada supusă controlului a fost 1

ianuarie – 30 noiembrie 1997, astfel că s-a dispus efectuarea unei noi

expertize.

Rejudecând cauza, instanța de fond a

dispus refacerea raportului de expertiză și însușindu-și concluziile acestuia,

a anulat actele administrative, reținând, în esență, că societatea reclamantă

nu datorează bugetului de stat suma stabilită prin actul de control.

Împotriva acestei soluții au

formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, în nume propriu și

pentru Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară, secția Dolj, care au

susținut că instanța de fond și-a însușit în mod greșit concluziile raportului

de expertiză bazat pe acte contabile depuse ulterior controlului.

Recursurile sunt nefondate.

Așa cum s-a arătat în prezentarea

rezumativă a evoluției cauzei, prin decizia nr. 2078 din 9 iunie 2000, Curtea

Supremă de Justiție, secția de contencios administrativ,a casat o primă

hotărâre și a dispus efectuarea unui noi expertize, pentru lămurirea tuturor

împrejurărilor de fapt constatate în actul de control încheiat de Garda

Financiară, secția Dolj.

În expertiza efectuată s-a

constatat, în esență, că organele de control au stabilit obligațiile bugetare

ale societății comerciale reclamante, în baza unei balanțe provizorii și a unei

declarații provizorii, iar nu în baza balanței definitive care a stat la baza

bilanțului contabil încheiat la închiderea exercițiului financiar al anului

1997, respectiv data de 15 aprilie 1998 și a declarației definitive depusă la

aceiași dată, în raport cu care aceasta nu datora sumele respective.

La obiecțiunile formulate de

organele fiscale, expertul a răspuns printr-o notă de completare a raportului

de expertiză și un raport suplimentar de expertiză, prin care, în esență, și-a

menținut concluzia.

În motivele de recurs sunt reluate,

de fapt, susținerile făcute în obiecțiunile la raportul de expertiză, la care

expertul a dat răspunsurile aflate la dosar, însușite în mod corect de instanța

de fond care a constatat că organul de control stabilise obligațiile bugetare

în baza unor acte contabile provizorii.

Astfel fiind, constatând că soluția

instanței de fond este legală și temeinică, urmează ca recursurile să fie

respinse ca neîntemeiate.

Respinge recursurile declarate de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Dolj, în nume propriu și

pentru Ministerul Finanțelor Publice și de Garda Financiară, secția Dolj,

împotriva sentinței civile nr. 150 din 14 martie 2001 a Curții de Apel Craiova,

secția de contencios administrativ, ca nefondate.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 ianuarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1893/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 15 ianuarie 1999, SC A.I. SRL Craiova a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Cont
ÎCCJ 2003-04-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1524/2003
nțelor bugetare, se prescrisese la acea dată, nefiind legal posibil, în consecință să se solicite Colegiului jurisdicțional, să dispună virarea de către SC C. SA Dolj, la bugetul de stat, a sumei de 309.000 mii lei, prevăzută în procesul-ve
ÎCCJ 2005-11-29
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5698/2005
a admis contestația în anulare formulată în cauză de Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Olt. De asemenea, a desființat decizia atacată și a fixat termen pentru judecarea recursurilor. Prin de
ÎCCJ 2004-01-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 97/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.C.”S” SA a chemat în judecată Administrația Financiară Craiova, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Dolj și Ministerul Finanțe
ÎCCJ 2003-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1247/2003
D.G.F.P.C.F.S. Dolj) și Direcția Controlului Financiar de Stat Dolj (D.C.F.S. Dolj) și a dispus anularea actelor administrative emise de autoritățile publice pârâte: decizia nr.1313/1999 și procesul-verbal de control nr.7 din 22 octombrie 1
Sursă