ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4464/2003

Asupra

recursului în anulare de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 17 martie 2000 sub nr. 793 pe rolul

Judecătoriei Carei reclamanta B.M. a chemat în judecată pe pârâta S.C. F.C.

solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta

să-i plătească contravaloarea părților sociale reactualizate, cu dobânda

legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la data efectuării

plății, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta

a fost de acord cu restituirea părților sociale, însă la valoarea nominală,

stabilită prin statutul societății.

Judecătoria

Carei, prin sentința civilă nr. 2683 din 27 decembrie 2000 a admis în parte

acțiunea, în sensul că a obligat pârâta, să-i plătească reclamantei suma de

5.036.137 lei, reprezentând părți sociale reactualizate, conform raportului de

expertiză efectuat de expertul D.I., cu dobânda legală de la data rămânerii

definitive a hotărârii, până la data efectuării plății și cheltuieli de

judecată în sumă de 1.312.891 lei.

Prin

decizia civilă nr. 475 din 15 mai 2001 Tribunalul Satu-Mare, a admis apelul

pârâtei și a schimbat în parte sentința, în sensul că, a admis acțiunea

reclamantei parțial, pârâta fiind obligată la plata sumei de 387.000 lei,

reprezentând părți sociale reactualizate cu indicele de inflație pe perioada 1

septembrie 1999 până la data efectuării plății.

Curtea

de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 1245 din 19 septembrie 2001, a admis

recursul declarat de către reclamană împotriva hotărârii pronunțate de către

instanța de apel, pe care a casat-o și, rejudecând cauza în fond, a păstrat în

totalitate sentința civilă nr. 2623 din 21 decembrie 2000 a Judecătoriei Carei.

Împotriva

acestor trei hotărâri Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

a declarat recurs în anulare în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea

nr. 92/1992 și art. 330 pct. 2 C. proc. civ., considerând că, hotărârile au

fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat, o

soluționare greșită a cauzei pe fond.

Prin

adresa nr. 47065/12354 din 30 septembrie 2003 Procurorul General de pe lângă

Curtea Supremă de Justiție și-a retras recursul în anulare arătând că aceasta

„se impune deoarece neexaminarea dosarelor conduce la concluzia că hotărârile

recurate nu au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii”.

În

această situație în conformitate cu prevederile art. 330

4

C. proc.

civ. urmează a se lua act de retragerea recursului în anulare, constatând

totodată că niciuna din părțile din proces nu au solicitat continuarea

judecății.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Ia act de retragerea recursului în anulare al Parchetului de

pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr. 2683 din 27

decembrie 2000 a Judecătoriei Carei, a deciziei civile nr. 475 A din 15 mai 2001

a Tribunalului Satu Mare și deciziei civile nr. 1245 din 19 septembrie 2001 a

Curții de Apel Oradea.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  4 noiembrie  2003.