ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4464/2003

Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 17 martie 2000 sub nr. 793 pe rolul Judecătoriei Carei reclamanta B.M. a chemat în judecată pe pârâta S.C. F.C. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta să-i plătească contravaloarea părților sociale reactualizate, cu dobânda legală, de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la data efectuării plății, cu cheltuieli de judecată. Pârâta a fost de acord cu restituirea părților sociale, însă la valoarea nominală, stabilită prin statutul societății.

Judecătoria Carei, prin sentința civilă nr. 2683 din 27 decembrie 2000 a admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat pârâta, să-i plătească reclamantei suma de 5.036.137 lei, reprezentând părți sociale reactualizate, conform raportului de expertiză efectuat de expertul D.I., cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, până la data efectuării plății și cheltuieli de judecată în sumă de 1.312.891 lei. Prin decizia civilă nr. 475 din 15 mai 2001 Tribunalul Satu-Mare, a admis apelul pârâtei și a schimbat în parte sentința, în sensul că, a admis acțiunea reclamantei parțial, pârâta fiind obligată la plata sumei de 387.000 lei, reprezentând părți sociale reactualizate cu indicele de inflație pe perioada 1 septembrie 1999 până la data efectuării plății.

Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 1245 din 19 septembrie 2001, a admis recursul declarat de către reclamană împotriva hotărârii pronunțate de către instanța de apel, pe care a casat-o și, rejudecând cauza în fond, a păstrat în totalitate sentința civilă nr. 2623 din 21 decembrie 2000 a Judecătoriei Carei. Împotriva acestor trei hotărâri Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 92/1992 și art. 330 pct. 2 C. proc. civ., considerând că, hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat, o soluționare greșită a cauzei pe fond. Prin adresa nr. 47065/12354 din 30 septembrie 2003 Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și-a retras recursul în anulare arătând că aceasta „se impune deoarece neexaminarea dosarelor conduce la concluzia că hotărârile recurate nu au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii”.

În această situație în conformitate cu prevederile art. 330 4 C. proc. civ. urmează a se lua act de retragerea recursului în anulare, constatând totodată că niciuna din părțile din proces nu au solicitat continuarea judecății.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Ia act de retragerea recursului în anulare al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr. 2683 din 27 decembrie 2000 a Judecătoriei Carei, a deciziei civile nr. 475 A din 15 mai 2001 a Tribunalului Satu Mare și deciziei civile nr. 1245 din 19 septembrie 2001 a Curții de Apel Oradea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2003.