ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3384/2003

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia 589/8 aprilie 2002

Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, a

respins recursul declarat de A.I. împotriva sentinței civile 12909/6 decembrie

2001 prin care Judecătoria sectorului 3 și-a declinat competența materială de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului.

S-a reținut că acțiunea de obligare

a intimatei-pârâte la plata unor sume     rezultând   din reactualizarea unor

drepturi bănești     precum  și  la prejudicii cauzate pentru nerespectarea

unor drepturi salariale este, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. c)

1

C. proc. civ., de competența Tribunalului.

Acțiunea mai sus amintită a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului sub nr. 5502/2002 și a fost suspendată prin

încheierea din 13 septembrie 2002 pentru lipsa părților, în temeiul art. 242

pct. 2 C. proc. civ.

În termen legal contestatorul a

formulat recurs împotriva încheierii de suspendare invocând motive pe fondul

cauzei.

Recursul a fost respins ca nefondat

prin decizia nr. 1959/5 noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția

pentru conflicte de muncă și litigii de muncă.

Împotriva deciziei 1959/5 noiembrie

2002 petiționarul a formulat recurs la 7 noiembrie 2002 solicitând casarea

hotărârii atacate și judecarea cauzei în fond.

Recursul nu a fost structurat

potrivit cerințelor impuse de sediul acestei materii în cuprinsul C. proc. civ.

(art. 304).

În esență s-a criticat soluția

curții de apel pentru aspecte de fond, în sensul că intimata a refuzat

executarea unei hotărâri investită cu formulă executorie, că autoritățile

publice încurajează intimata în a nu se supune hotărârilor judecătorești, că nu

se respectă dispozițiile Constituției nici dispozițiile hotărârilor

judecătorești.

În drept s-a motivat recursul pe

art.  249 – 316 C. proc. civ.

Recursul este inadmisibil și se va

respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 244

1

C.

proc. civ. asupra suspendării judecării procesului, instanța, în toate

cazurile, se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod

separat.

În conformitate cu aceste dispoziții

petiționarul a atacat cu recurs încheierea de suspendare din 13 noiembrie 2002

pronunțată de Tribunalul Bacău în decizia 5502/2002. Acest recurs a fost

soluționat prin decizia 1951/5 noiembrie 2002 a Curții de Apel București.

Potrivit dispozițiilor art. 377 alin.

(2) pct. 4 hotărârile prin care s-a soluționat recursul sunt irevocabile.

Împotriva unei hotărâri irevocabile

- cum este cea atacată în prezenta cauză – Codul de procedură civilă cu

modificările în vigoare nu mai prevede o altă cale extraordinară de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de A.I. împotriva deciziei nr. 1959 din 5 noiembrie 2002 a Curții de

Apel București, secția pentru conflicte de muncă și litigii de muncă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi  16 septembrie 2003.