ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1911/2003

Deliberând asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată sub nr. 7070 din 9

octombrie 1998, reclamanta SC C. SA Bacău a solicitat obligarea pârâtei SC G.S.

SRL Bacău și C.M.C. la plata sumei de 73.496.560 lei, reprezentând diferența de

preț la lucrările de construcție pentru o hală, depozit en gros, cât și plata

cheltuielilor de judecată.

Motivându-și acțiunea, reclamanta arată că a executat

pentru pârâtă, în baza contractelor de antrepriză nr. 13 din 9 august 1995 și

117 din 18 ianuarie 1996, lucrări de construcții în valoare de 334.169.097 lei,

respectiv, lucrări de construcții montaj în valoare de 52.845.911 lei. Din

aceste sume s-au achitat 309.518.447 lei lucrări de construcții și 4.000.000

lei lucrări de construcții montaj, rămânând de achitat 24.650.650 lei și,

respectiv, 48.845.911 lei. Se mai arată că, deși, au fost recepționate

lucrările, se refuză plata integrală a prețului.

În rejudecare, reclamanta a solicitat reactualizarea

prețului.

Tribunalul Bacău, prin sentința civilă nr. 381 din 6

aprilie 2001, a admis, în parte, acțiunea reclamantei și a obligat pârâtele, în

solidar, la plata sumei de 279.066.477 lei preț al lucrărilor neexecutate și

18.485.101 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond

a reținut că lucrările au fost executate în baza contractelor nr. 13/1995 și

117/1996.

Pârâtul C.M.C. s-a obligat în nume propriu să achite

reclamantei 182.518.447 lei rest de plată din valoarea lucrărilor și a achitat

o parte, iar pârâta a achitat 4.000.000 lei din 52.845.912 lei, astfel că suma

totală datorată este de 48.845.911 lei care, reactualizată, reprezintă 279.066.747

lei cuprinzând dobânda legală, conform O.G. nr. 9/2000.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât

reclamanta, cât și pârâții.

Reclamanta susține că suma ce trebuia acordată este

de 358.680.457 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză.

Pârâții critică sentința arătând că lipsește

calitatea procesuală a pârâtului C.M.C. întrucât, în baza dispozițiilor art. 73

alin. (2) din Legea nr. 31/1990, acțiunea în răspundere împotriva

administratorului nu poate fi promovată de creditorii societății decât în cazul

în care aceasta se află în faliment și numai cu privire la anumite situații

limitativ prevăzute de lege.

Se mai arată că pârâtul C.M.C. a achitat întreaga

sumă datorată reclamantei, respectiv, 182.518.447 lei și că dobânda este de

83.856.196 lei, cât a stabilit raportul de expertiză și nu se mai datorează și

reactualizarea cu indicele de inflație.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr. 520 din 19

iulie 2001, a anulat, ca netimbrate, apelurile reclamantei și pârâtului C.M.C.

și a admis apelul pârâtei.

A fost schimbată, în parte, sentința și s-a respins

acțiunea față de pârâtul C.M.C. pentru lipsă de calitate procesuală pasivă.

A fost obligată pârâta G.S. SRL Bacău să plătească

reclamantei sumele de 48.845.911 lei preț și 83.856.196 lei dobândă în loc de

279.066.477 lei preț.

S-a reținut că pârâtul s-a obligat personal să achite

suma de 182.518.447 lei, dar a achitat-o, astfel încât, în această cauză, nu

mai are calitate procesuală pasivă.

Cu privire la dobândă, s-a apreciat că suma corect

stabilită este cea din expertiza contabilă, respectiv, 83.856.196 lei.

Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamanta

SC C. SA susținându-se că se datora suma stabilită prin expertiză și a fost

obligată la plata unor cheltuieli de judecată exorbitante.

Se solicită și păstrarea obligării în solidar cu

pârâtul C.M.C. a debitului total de 279.000.000 lei.

Recursul trebuia timbrat cu 30.000 lei taxă judiciară

și 1500 lei timbru judiciar.

Recurenta a fost citată cu mențiunea de a timbra,

însă, nu s-a conformat, solicitând acordarea unui termen pentru lipsă de

apărare.

Cererea sa a fost considerată neîntemeiată, ca și a

intimatului C.M.C., având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin.

(1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare se plătesc anticipat.

Sancțiunea neachitării taxelor este anularea cererii

de recurs, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997 și art.

9 din O.G. nr. 32/1995.

Constatându-se că recurenta nu a achitat taxele

judiciare se va anula, ca netimbrat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează, ca netimbrat, recursul reclamantei SC C. SA Bacău,

împotriva deciziei nr. 520 din 19 iulie 2001 a Curții de Apel Bacău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2003.