ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 670/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de SC „ D.U.” SA împotriva deciziei nr.255 din 31 mai 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională. La apelul nominal s-a prezentat intimata Curtea de Conturi a României reprezentată de consilierul juridic N.D., lipsind recurenta SC „D.U.” SA. Procedura completă. Consilierul juridic N.D. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, decizia atacată fiind legală și temeinică. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Colegiul jurisdicțional al Municipiului București prin sentința nr.147 din 12 octombrie 2001 a admis capătul I de cerere din actul de sesizare al procurorului financiar și a obligat pe pârâta I - SC „D.U.” SA București la plata către bugetul statului a sumei de 141.659.945 lei, cu titlu de daune, reprezentând diferența T.V.A.

pe anii 1995 – 1996 și a sumei de 104.547.268 lei majorări de întârziere aferente calculate până la data de 30.06.1997, fiind obligată și la majorări de întârziere până la achitarea integrală a debitului. S-a reținut de colegiul jurisdicțional în pronunțarea acestei soluții că pârâta a încheiat cu mai multe firme pretinse contracte de asociere, în realitate fiind contracte de închiriere, și astfel pentru chiria încasată trebuie să plătească T.V.A. în sumele arătate mai sus. Împotriva sentinței nr.147/2001 a declarat recurs jurisdicțional pârâta SC „D.U.” SA criticând soluția în sensul că voința reală a părților a fost aceea de a încheia o convenție de asociere în participațiune, deci nu trebuia să fie obligată la plata T.V.A.

Secția jurisdicțională a Curții de Conturi prin decizia nr.255 din 31 mai 2002 a respins recursul ca fiind tardiv formulat. În acest sens a reținut că sentința nr.174/2001 a fost comunicată la 28.12.2001, iar recursul s-a declarat la 15.01.2002 deci cu depășirea termenului de 15 zile. SC „D.U.” SA București a formulat și declarat recurs împotriva Deciziei nr.255/2002 susținând casarea acesteia întrucât greșit s-a apreciat ca fiind tardiv declarat recursul jurisdicțional, iar pe fond organele jurisdicționale ale Camerei de Conturi a Curții de Conturi greșit au interpretat și aplicat convențiile deduse judecății. A precizat că se încalcă prin interpretarea făcută voința părților, cât și a dispozițiilor art.969 Cod civil, că ei au încheiat contracte de asociere.

Recursul este nefondat. Termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ și sunt sancționate cu decăderea. Astfel, potrivit art.301 Cod procedură civilă, termenul pentru recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Văzând și prevederile art.101(1) și următoarele, Curtea constată că în mod temeinic și legal Secția jurisdicțională a constatat tardivitatea, comunicarea sentinței nr.147/2001 fiind făcută la data de 28.12.2001, iar recursul jurisdicțional declarat pe 15.01.2002, deci cu depășirea termenului imperativ de 15 zile. În raport de aceste considerente, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de SC „D.U.” SA împotriva deciziei nr.255 din 31 mai 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.