ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1165/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: O.I., în contradictoriu cu U.A.R., a solicitat anularea deciziei nr. 8482 din 15 decembrie 2001, a Consiliului Uniunii și obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că întrunește condițiile legale pentru primirea ca avocat, cu scutire de examen, astfel că refuzul pârâtei este nejustificat. Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 37/F/C din 25 martie 2002, a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 8482 din 15 decembrie 2001, a Consiliului Uniunii și decizia nr. 1155 din 13 iunie 2001, a Comisiei Permanente.

A obligat pârâta să primească pe reclamant, în profesia de avocat, cu scutire de examen. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul întrunește condițiile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicată. Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs, motivând că primirea în avocatură fără examen, constituie o vocație și nu un drept, or, la verificarea cunoștințelor s-a constatat lipsa de pregătire a reclamantului, în ce privește normele de exercitare a profesiei de avocat. Recursul va fi respins. În orice acțiune în justiție, înainte de a discuta drepturile părților, instanța este obligată să verifice calitatea părților, pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil, decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecății.

În acest sens, art. 161 C. proc. civ., prevede că atunci când instanța constată lipsa capacității de exercițiu al drepturilor procedurale a pârâtei sau când reprezentantul părții nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri. Dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea. În cauză, cererea de recurs nu cuprinde ștampila și semnătura pârâtei recurente și această cerință legală nu a fost îndeplinită, nici după acordarea unui termen, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., se va respinge recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de U.A.R., împotriva sentinței civile nr. 37/F/C din 25 martie 2002, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2003.