ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1493/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1493/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra contestației în anulare:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la
Tribunalul Vrancea, sub nr. 53/200, reclamanta SC P. SA Focșani, în
contradictoriu cu pârâta SC M.S. SRL Panciu, a solicitat instanței ca, prin
hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâta la plata sumei de 18.002.180 lei,
reprezentând chirie (4.461.544 lei) și penalități de întârziere în plata
chiriei (13.547.636 lei).
Tribunalul Vrancea a admis acțiunea
reclamantei prin sentința civilă nr. 65 din 15 februarie 2000 și a obligat
pârâta să plătească reclamantei suma de 18.002.180 lei, reprezentând chirie și
penalități, cu cheltuieli de judecată în sumă de 1.515.174 lei.
Sentința a rămas definitivă prin
neapelare.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a
promovat contestație în anulare, invocând faptul că procedura de citare cu
societatea nu a fost făcută la sediul actual al acesteia, fiind astfel în
imposibilitate de a-și formula apărările.
Tribunalul Vrancea, prin sentința nr.
531 din 2 noiembrie 2000, a admis contestația în anulare, a anulat sentința și
a fixat termen pentru judecarea în fond a cauzei.
Prin sentința nr. 52 din 30 ianuarie
2001, Tribunalul Vrancea a admis în parte acțiunea, în sensul că a obligat
pârâta la plata sumei de 12.840.572 lei, penalități de întârziere către
reclamantă, și a sumei de 1.515.174 lei cheltuieli de judecată.
În pronunțarea acestei soluții,
instanța a avut în vedere, pe de o parte, faptul că, prin O.P .nr. 1 din 20
noiembrie 2000, pârâta a achitat reclamantei suma datorată cu titlu de chirie
și că, pe de altă parte, penalitățile sunt datorate potrivit clauzei penale din
contract.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel, în termenul legal, pârâta, care a arătat că, așa cum s-a arătat
și la instanța de fond, contractul nu a fost valabil încheiat, întrucât nu a
fost semnat de administrator.
Curtea de Apel Galați, prin decizia nr.
422 din 23 mai 2001, a respins apelul ca nefondat, reținând, în esență,
valabilitatea contractului.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs pârâta SC M.S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Criticile aduse de recurentă
deciziei atacate vizează greșita aplicare a legii de către instanță, în raport
cu materialul probator administrat în cauză și, care, în opinia
recurentei-pârâte, ar susține ideea nevalibilității contractului ce constituie
temeiul juridic al acțiunii.
Curtea, analizând decizia recurată
prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru
considerentele ce se vor arăta în continuare.
Aserțiunea pârâtei, potrivit căreia
contractul de închiriere nr. 441 din 19 februarie 1998 nu este valabil, nu
poate fi luată în considerație, în raport cu probatoriul administrat în cauză
și care dezvăluie realitatea raporturilor comerciale, derulate de părțile în
litigiu în baza contractului de închiriere nr. 442 din 19 februarie 1998.
Astfel, calitatea de reprezentant al
societății pârâte a lui F.L. este relevată de adresa existentă la dosar, prin
care F.L., în calitate de administrator al SC M.S. SRL Panciu, solicită
reclamantei încheierea unul contract de închiriere.
Cum, în cauză, nu a fost invocată
neîndeplinirea altor condiții de valabilitate, în aceste condiții, contractul
de închiriere nr. 441 din 19 februarie 1998 își afirmă validitatea prin
îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de lege pentru încheierea convențiilor.
În plus, în faza de la instanța de
fond, în cursul judecării cauzei, pârâta a achitat reclamantei suma datorată cu
titlu de chirie prin O.P. nr. 1 din 20 noiembrie 2000, aspect ce denotă că
pârâta recunoaște implicit valabilitatea contractului de locațiune, deci, și a
clauzei penale înscrise în același sens, în art. 6 din contractul de
închiriere.
În considerarea celor ce preced,
Curtea constată temeinicia și legalitatea deciziei recurate și, în consecință,
în temeiul art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta, SC M.S. SRL Panciu, împotriva deciziei nr. 422 din 23 mai
2001 a Curții de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 11 martie 2003.